Europarlamentarul PNL Rareș Bogdan intervine în disputa politică declanșată în jurul noii Legi a integrității și al demersurilor făcute la Bruxelles în cazul lui Dominic Fritz, avertizând că luptele politice interne nu trebuie transformate în acțiuni care pot afecta imaginea sau interesele României la nivel european.
Mesajul liberalului vine într-un moment în care Guvernul a confirmat că premierul Ilie Bolojan și ministrul Afacerilor Externe, Oana Țoiu, au discutat cu Michael McGrath, comisarul european pentru Justiție, pentru urgentarea verificării conformității noii legislații ANI cu dreptul european. Executivul a negat însă categoric că ar fi solicitat sau sugerat suspendarea fondurilor europene destinate României.
„Să nu ne mai denigrăm neamul și țara! Să spunem răspicat peste tot că suntem români!”, a transmis Rareș Bogdan.
Rareș Bogdan: „România, înainte de orice!”
Europarlamentarul liberal formulează una dintre cele mai tranșante poziții apărute în interiorul PNL pe fondul controversei, insistând asupra delimitării dintre confruntarea politică internă și reprezentarea intereselor României în instituțiile europene.
„România, înainte de orice! Nu voi vota niciodată împotriva țării mele! Niciodată nu voi trăda interesele României! Nu voi acționa niciodată în vreun fel pentru a afecta imaginea țării mele! Problemele de acasă se rezolvă acasă. Și în familie, și pentru țara ta. Nu în spațiul public, nu la Bruxelles!”, afirmă Rareș Bogdan.
Mesajul său trebuie citit în contextul unei dispute care a depășit deja cadrul politic de la București. În 24 august, liderii PPE și Renew Europe, Manfred Weber și Valérie Hayer, au cerut Comisiei Europene să analizeze situația Legii integrității, exprimând preocupări privind statul de drept și legând evaluarea reformei de plata a unei tranșe de 770 de milioane de euro din Mecanismul de Redresare și Reziliență.
Ulterior, la nivelul Parlamentului European a fost relatată existența unui demers al Renew Europe pentru promovarea unei rezoluții privind situația statului de drept în România. Inițiativa nu s-a concretizat, presa de la București relatând că nu a obținut sprijinul necesar, inclusiv din partea PPE.
Rareș Bogdan face trimitere directă la acest episod.
„Cine pune umărul pentru transformarea României într-un nou caz „Ungaria lui Victor Orban” sau „Polonia condusă de PiS” este inconștient. Sau pur și simplu trădător de neam și țară. Și nu la figurat. De această dată, PNL și EPP au înțeles, din fericire, care este miza. Și faptul că există riscuri devastatoare pentru România.”
Guvernul confirmă discuția cu Michael McGrath, dar respinge scenariul tăierii fondurilor
Controversa s-a amplificat după apariția informațiilor potrivit cărora Ilie Bolojan și Oana Țoiu ar fi discutat cu Michael McGrath despre implicațiile europene ale Legii ANI.
Guvernul a confirmat joi existența discuției, dar a oferit o explicație diferită privind obiectivul acesteia. Potrivit Executivului, România a solicitat Comisiei Europene accelerarea evaluării pentru ca eventualele probleme de conformitate să poată fi corectate înainte de evaluarea oficială a Jalonului 431 din PNRR. Verificarea procedurală este prevăzută după depunerea cererii de plată numărul 6, în luna octombrie.
Miza financiară este de 770 de milioane de euro.
„Guvernul infirmă categoric orice informație din spațiul public privind solicitări sau sugestii de tăiere a fondurilor europene”, a transmis Executivul, precizând că obiectivul este tocmai protejarea integrală a banilor care revin României.
Disputa europeană are la origine prevederea din noua Lege a integrității potrivit căreia persoanele pentru care a fost constatată definitiv o stare de incompatibilitate sau un conflict de interese și pentru care termenul de trei ani al interdicției nu s-a împlinit își pierd mandatul în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii.
Curtea Constituțională a declarat prevederea constituțională, argumentând ulterior că norma nu instituie o nouă sancțiune pentru trecut, ci reglementează efectele viitoare ale unei situații juridice încă în curs.
Legea a fost promulgată de președintele Nicușor Dan la 28 august și publicată în Monitorul Oficial. În forma actuală, prevederea îl afectează direct pe primarul Timișoarei, Dominic Fritz, în cazul căruia Înalta Curte de Casație și Justiție a menținut definitiv constatarea ANI privind existența unui conflict de interese administrativ. Dacă legislația nu este modificată între timp, mandatul său ar urma să înceteze la finalul lunii septembrie.
Disputa internă ajunge pe terenul reputației externe a României
Intervenția lui Rareș Bogdan mută accentul de la cazul individual al lui Dominic Fritz spre o problemă mai amplă: până unde poate fi internaționalizat un conflict politic intern fără ca efectele să se răsfrângă asupra statului român.
Europarlamentarul PNL respinge ideea utilizării instituțiilor europene ca instrument într-o confruntare politică internă atunci când consecințele pot afecta finanțarea, reputația sau poziția României.
„Interesul personal sau de grup nu trebuie să primeze în fața interesului țării tale. Cine face asta nu merită statutul de Român”, încheie Rareș Bogdan.
Controversa rămâne însă una cu două planuri distincte. Pe de o parte există problema juridică a compatibilității Legii integrității cu dreptul Uniunii Europene, pe care Comisia Europeană urmează să o evalueze. Pe de altă parte, există disputa politică privind legitimitatea folosirii mecanismelor europene și a riscului asupra fondurilor României pentru a contesta o decizie legislativă și constituțională adoptată la București.
Tocmai suprapunerea celor două planuri transformă cazul într-o miză care depășește situația politică a unui singur lider de partid și atinge direct relația României cu instituțiile europene, credibilitatea sa externă și protejarea intereselor financiare naționale.
Citește și
