Rareș Bogdan contestă bilanțul fiscal al Guvernului Bolojan: „Se laudă că a scăzut deficitul, dar a făcut-o luând banii din buzunarul oamenilor”

Europarlamentarul PNL Rareș Bogdan lansează un atac dur la adresa premierului Ilie Bolojan și contestă modul în care Guvernul prezintă reducerea deficitului bugetar în primele șapte luni din 2026. Într-o postare publică, Rareș Bogdan susține că indicatorul de 2,34% din PIB trebuie analizat în raport cu metodologia de contabilitate utilizată de Ministerul Finanțelor și afirmă că amânarea unor plăți ale statului poate îmbunătăți temporar execuția bugetară calculată pe bază de numerar.

Datele publicate de Ministerul Finanțelor indică un deficit al bugetului general consolidat de 48,08 miliarde de lei în primele șapte luni din 2026, echivalent cu 2,34% din PIB. În perioada similară din 2025, deficitul fusese de 76,44 miliarde de lei, respectiv 3,99% din PIB. Diferența nominală este de aproximativ 28,36 miliarde de lei.

Rareș Bogdan pune însă sub semnul întrebării interpretarea politică a acestor cifre.

„Se laudă că a scăzut deficitul, dar a făcut-o luând banii din buzunarul oamenilor! De la gura copiilor lor! Nu achită servicii, datorii, concedii medicale, salariile celor care muncesc pe fonduri europene, ca să poată manipula! Ne minte în ultimul hal!”, afirmă europarlamentarul PNL.

Rareș Bogdan invocă diferența dintre deficitul cash și metodologia ESA 2010

O parte centrală a criticii formulate de Rareș Bogdan privește diferența dintre execuția bugetară calculată pe bază de numerar și deficitul determinat potrivit standardelor europene ESA 2010.

Europarlamentarul atrage atenția că datele privind execuția bugetară pentru primele șapte luni nu trebuie confundate cu deficitul calculat conform metodologiei europene utilizate pentru compararea situației finanțelor publice între statele membre.

„Ce am învățat eu ca jurnalist: că Eurostat nu publică date lunare (nici la 7 luni). Iar urmărind ședințele ECOFIN (Consiliul Afaceri Economice și Financiare al UE) am aflat că există ceea ce se numește Standard ESA 2010. Ce e ăsta: un set de reguli obligatorii în toată economia UE. Scopul este simplu: să se asigure că toate țările membre își calculează PIB-ul, datoriile și deficitele după aceleași reguli.”

Distincția invocată este relevantă din punct de vedere contabil. Execuția bugetară națională urmărește fluxurile efective de încasări și plăți, în timp ce contabilitatea ESA utilizează, în principiu, criteriul angajamentelor, atribuind operațiunile perioadei în care valoarea economică este creată, transformată sau stinsă.

Prin urmare, deficitul cash publicat în execuția bugetară și deficitul ESA nu sunt indicatori identici și nu trebuie interpretați ca fiind perfect interschimbabili.

Acuzații privind amânarea plăților statului

Rareș Bogdan susține că reducerea deficitului cash ar fi fost favorizată inclusiv de amânarea unor obligații de plată ale statului. Europarlamentarul folosește exemplul unei lucrări publice executate și facturate, dar neachitate imediat de beneficiar.

„Un constructor ți-a făcut o grădiniță sau un tronson de autostradă, ți-a dat factura, tu mergi și inaugurezi, te vede mama la televizor. Dar nu plătești azi, deci în contabilitatea cash apari pe plus. S-a redus deficitul? S-a redus deoarece constructorul nu a avut bani să-și plătească oamenii. Te lauzi cu asta?”

El susține că această diferență de moment al înregistrării cheltuielilor poate face ca situația prezentată de execuția cash să fie diferită de cea rezultată ulterior potrivit metodologiei ESA.

Afirmația potrivit căreia Guvernul ar amâna în mod deliberat plățile cu scopul de a cosmetiza deficitul reprezintă însă acuzația politică formulată de Rareș Bogdan și nu rezultă, prin ea însăși, din simpla existență a diferențelor metodologice dintre contabilitatea cash și ESA.

Datele oficiale publicate pentru primele șapte luni arată, în același timp, că veniturile bugetului general consolidat au crescut cu 11,2%, până la 412,31 miliarde de lei, iar cheltuielile au avansat cu 2,9%, până la 460,39 miliarde de lei. Veniturile fiscale au crescut cu 15,4%.

Fondurile europene, un alt punct contestat de europarlamentar

Rareș Bogdan critică și prezentarea performanței privind fondurile europene și susține că trebuie făcută diferența între alocarea fondurilor, efectuarea plăților către beneficiari și rambursarea ulterioară de la nivel european.

„Comisia Europeană alocă banii. Alocă, nu achită direct! Când achită, banii trec prin MFin și autoritățile de management, sau cum s-or chema, care verifică dosarele, aprobă cererile de plată, de rambursare, fac plata efectivă. După care statul își recuperează banii de la Bruxelles”, afirmă acesta.

Potrivit datelor Ministerului Finanțelor, fondurile rambursate de Uniunea Europeană pentru plățile efectuate și donațiile au ajuns la 37,28 miliarde de lei în primele șapte luni ale anului, cu 30,3% peste perioada similară din 2025. În același timp, investițiile publice au însumat 76,51 miliarde de lei, în creștere cu aproximativ 24%, iar Ministerul Finanțelor susține că peste 71% din acestea au fost susținute din fonduri europene și PNRR.

Aceste date contrazic afirmația generală că investițiile ar fi fost „blocate complet”, însă nu răspund separat acuzațiilor punctuale ale europarlamentarului privind eventuale întârzieri la plata unor beneficiari sau proiecte.

Rareș Bogdan: reducerea deficitului a fost suportată de economie și contribuabili

Europarlamentarul PNL leagă consolidarea bugetară de majorările de taxe, eliminarea unor facilități fiscale, înghețarea unor cheltuieli și întârzierile pe care susține că statul le-ar avea față de diferite categorii de beneficiari.

„Bolojan amână plățile pentru a scădea deficitul cash. Pentru a se putea lăuda. Nu prin eficientizarea aparatului de stat, ci din creșteri directe de taxe, eliminarea facilităților fiscale, înghețări de cheltuieli și foarte multe salarii neplătite”, afirmă Rareș Bogdan.

În schimb, Ministerul Finanțelor prezintă evoluția drept rezultatul procesului de consolidare fiscal-bugetară. Datele oficiale arată inclusiv rambursări de TVA de 20,48 miliarde de lei către companii în primele șapte luni, față de 19,59 miliarde de lei în perioada corespunzătoare din 2025.

Disputa deschisă de Rareș Bogdan vizează astfel nu existența reducerii deficitului cash — confirmată de cifrele Ministerului Finanțelor —, ci mecanismele prin care aceasta a fost obținută și măsura în care indicatorul reflectă integral obligațiile acumulate de stat.

Atacul are și o dimensiune politică importantă: criticile vin din interiorul PNL, partidul condus și reprezentat la nivel guvernamental de Ilie Bolojan, iar Rareș Bogdan avertizează că efectele politicilor fiscale ar putea avea consecințe electorale directe asupra liberalilor.

„Nu-l va ierta nimeni. Și îngroapă și PNL”, afirmă europarlamentarul.

Textul integral al postării