Escaladarea atacurilor ruse și ucrainene asupra navelor și infrastructurii portuare din Marea Neagră începe să modifice inclusiv modul în care operatorii comerciali își protejează flotele. Petroliere și cargouri care tranzitează Bosforul au fost observate cu rezervoare de apă, anvelope și plase montate improvizat pentru a limita efectele eventualelor atacuri cu drone.
Imaginile și informațiile publicate de Reuters pe 2 septembrie arată amploarea unui risc care nu mai privește exclusiv infrastructura militară sau portuară. Nave comerciale care operează între porturile rusești, ucrainene și strâmtorile turcești încearcă să se adapteze unei amenințări pentru care nu au fost proiectate.
Unul dintre cele mai vizibile exemple este cargoul Omskiy-107, sub pavilion rus. Nava, al cărei comandament a fost distrus de incendiu, a fost abandonată și a plutit în derivă din apele rusești până în zona Șile, pe coasta nordică a Istanbulului, la est de Bosfor. Reuters a publicat imagini cu vasul eșuat la 1 septembrie.
Situația intervine după o intensificare puternică a atacurilor asupra transportului și infrastructurii maritime. Ucraina și-a extins din luna iulie operațiunile împotriva navelor și facilităților asociate exporturilor rusești de petrol și cereale, în timp ce Rusia a intensificat atacurile cu rachete și drone asupra principalelor centre ucrainene pentru exportul cerealelor, inclusiv Odesa, Ciornomorsk și Pivdennii.
Petroliere protejate cu rezervoare de apă, anvelope și plase
Riscul tot mai mare al atacurilor cu drone a determinat unele echipaje să recurgă la soluții improvizate.
Petrolierul Caruzo, sub pavilion Sierra Leone, a traversat Bosforul la 11 august având rezervoare de apă suspendate în jurul pupei. Potrivit Reuters, acestea par să fi fost amplasate pentru a absorbi o parte din energia unei eventuale explozii și pentru a reduce riscul unor avarii la compartimentul motor.
La 27 august, petrolierul rusesc Khrizopraz a fost observat traversând strâmtoarea cu anvelope dispuse de-a lungul corpului navei. Alte două petroliere, Brisk și Integrator, au utilizat structuri de protecție formate din plase montate în jurul suprastructurii, cunoscute informal drept „cope cages”.
Scopul acestor sisteme este în special diminuarea efectelor produse de drone aeriene de dimensiuni reduse sau detonarea lor înainte de contactul direct cu elementele vulnerabile ale navei.
Corey Ranslem, directorul executiv al companiei de securitate maritimă Dryad Global, a confirmat că astfel de măsuri sunt întâlnite tot mai frecvent la bordul navelor care operează în regiune.
„There’s a couple of popular countermeasures that we’ve seen onboard vessels that are transiting in Black Sea operations”, a declarat Ranslem pentru Reuters, indicând între soluțiile folosite containerele umplute cu apă și plasele de protecție.
Eficiența lor rămâne însă limitată.
„These tools can be effective for some of the smaller types of drones but when you look at the bigger military types of drones these tools may not be as effective, or in some cases, effective at all”, a avertizat specialistul.
Experții consultați de Reuters consideră că asemenea improvizații au șanse reduse să neutralizeze drone navale rapide, controlate de la distanță, sau aparate aeriene capabile să transporte încărcături explozive semnificative.
Nave avariate ajung în Bosfor sub escortă
Presiunea asupra navigației comerciale este vizibilă și în apropierea strâmtorilor turcești.
Mai multe nave grav avariate au ajuns în ultimele săptămâni în zona Bosforului escortate de nave ale autorităților turce. Printre acestea se numără și vrachierul Great Ocean, sub pavilion liberian. Datele maritime disponibile arată că nava fusese avariată într-un atac cu dronă în apropierea intrării în Strâmtoarea Kerci și transportată ulterior către Istanbul.
Escaladarea afectează direct și interesele comerciale ale Turciei.
La sfârșitul lunii august, Ankara l-a convocat pe ambasadorul Ucrainei după atacurile asupra a două nave operate de companii turcești în apropierea portului rusesc Tuapse. Potrivit informațiilor furnizate de surse diplomatice turce, Lider Bordo Mavi a fost lovită la 26 august, iar Lider Kocatepe, trimisă ulterior pentru remorcarea acesteia, a fost la rândul său vizată.
Ministerul turc de Externe avertizase încă de la începutul lunii august că extinderea războiului asupra transportului civil din Marea Neagră poate produce consecințe asupra securității maritime și alimentare.
Erdoğan avertizează asupra revenirii crizei cerealelor în Africa
Pentru Ankara, problema depășește securitatea transportului maritim și se extinde asupra stabilității piețelor alimentare.
Președintele Recep Tayyip Erdoğan a cerut instituirea unui mecanism permanent pentru protejarea transportului comercial în Marea Neagră, afirmând că efectele actualei escaladări sunt tot mai mari.
„There is a need for a mechanism that will permanently ensure the security of commercial maritime transport in the Black Sea. I would like to make it clear that we are seeing the grain crisis re-emerge, particularly across the African continent”, a declarat liderul turc, potrivit Direcției de Comunicare a Președinției Turciei.
Erdoğan a avertizat că măsurile ar trebui luate înainte ca problema să se agraveze.
Datele pieței confirmă presiunea asupra fluxurilor comerciale. Atacurile asupra porturilor și infrastructurii de export au afectat livrările de cereale din regiune și au determinat creșterea costurilor de transport și a primelor de asigurare pentru navele care operează în Marea Neagră.
Turcia încearcă să negocieze un nou mecanism de navigație sigură
Ministrul turc de Externe, Hakan Fidan, a anunțat la 31 august că Ankara a pregătit un plan pentru restabilirea transportului sigur al cerealelor prin Marea Neagră și poartă discuții atât cu Rusia, cât și cu Ucraina.
„We have prepared a plan and we are in contact with both sides regarding this plan”, a declarat Fidan.
Șeful diplomației turce a precizat că, dacă vor exista condițiile necesare, Ankara încearcă să obțină un nou acord apropiat de mecanismul creat prin fosta Inițiativă privind Cerealele din Marea Neagră.
Fidan avertizase încă din iulie că securitatea navigației comerciale în regiune a devenit o problemă critică și propusese ca, în absența unei încetări generale a războiului, securitatea Mării Negre și infrastructura energetică să fie protejate printr-un mecanism separat de dezescaladare.
Relansarea unui acord întâmpină însă opoziția Moscovei. Rusia a transmis la 2 septembrie că nu vede, în condițiile actuale, motive pentru reactivarea acordului privind cerealele. Adjunctul ministrului rus de Externe Aleksandr Grușko a legat o eventuală revenire de eliminarea obstacolelor pe care Moscova susține că le întâmpină propriile exporturi agricole.
Fosta Inițiativă privind Cerealele din Marea Neagră a fost negociată în iulie 2022 cu participarea Turciei și a Organizației Națiunilor Unite. În perioada în care mecanismul a funcționat, aproape 33 de milioane de tone de cereale și produse alimentare ucrainene au fost exportate în siguranță prin Marea Neagră către 45 de state. Rusia s-a retras din acord în iulie 2023.
Actuala escaladare arată însă că problema nu mai privește exclusiv exporturile de cereale. Extinderea atacurilor asupra porturilor și navelor comerciale transformă securitatea navigației în Marea Neagră într-o problemă strategică pentru întregul bazin, inclusiv pentru Turcia și pentru statele NATO de pe flancul estic.

