Cătălin Predoiu avertizează că România riscă să piardă trenul noii hărți economice a Europei din cauza lipsei unui guvern cu mandat deplin
România riscă să piardă oportunitatea de a deveni un nod esențial pe noile coridoare economice europene din cauza lipsei unui guvern cu mandat deplin, a avertizat Cătălin Predoiu.
Potrivit acestuia, poziția geografică a României, situată la intersecția dintre Marea Neagră, Europa Centrală, Orientul Mijlociu, Caucazul de Sud și Asia Centrală, oferă țării posibilitatea de a deveni un punct strategic de conectivitate pe continent. Absența unui guvern stabil și cu legitimitate politică deplină reduce capacitatea României de a negocia, promova și implementa proiecte strategice exact într-un moment în care, la Bruxelles și Washington, se redesenează harta coridoarelor eurasiatice.
Predoiu menționează cinci coridoare majore care conturează noile rute comerciale, energetice și logistice pe care România ar putea să le valorifice. Primul este Middle Corridor (Coridorul de Mijloc), care reprezintă o alternativă la rutele comerciale ce traversează Rusia, conectând China și Asia Centrală de Europa prin Marea Caspică, Caucaz și Marea Neagră. Portul Constanța ar putea deveni punctul principal de intrare sau ieșire din Uniunea Europeană pentru mărfurile care circulă prin Azerbaidjan, Georgia și Marea Neagră. De asemenea, creșterea interconectivității dintre România și Bulgaria poate transforma România în țara-cheie pentru transportul de mărfuri pe ramura sudică a acestui coridor, care continuă din Georgia prin Turcia și Bulgaria. În prezent, din cauza deficitului de infrastructură și a interconectivității insuficiente, o parte importantă a fluxurilor de transport este direcționată din Bulgaria spre Ungaria prin Serbia, deși aceasta nu este stat membru al Uniunii Europene. Chiar dacă această rută este mai lungă, ea poate fi traversată mai rapid în anumite condiții logistice. În paralel, proiecte precum cablul energetic submarin Georgia-România, la care doresc să se conecteze Azerbaidjanul și state din Asia Centrală, pentru a furniza energie verde Europei, pot transforma țara noastră într-o poartă de acces și pentru fluxurile energetice din regiunea caspică.
Al doilea coridor este TRIPP (Trump Route for International Peace and Prosperity), care leagă Azerbaidjanul de Armenia și exclava azeră Nahicevan. Acest coridor a fost dezvoltat în urma înțelegerii istorice de pace semnate la Casa Albă la 8 august 2025, mediată de președintele american Donald Trump, și include componente economice menite să susțină dezvoltarea regională. În acest context, se observă o prezență americană tot mai importantă în Georgia, cu investiții în portul Poti și discuții privind portul de mare adâncime Anaklia. Portul Constanța este considerat corespondentul natural pe malul vestic al Mării Negre pentru porturile georgiene.
Al treilea proiect, New Development Road, este un coridor aflat în construcție prin Irak, care va conecta Golful Persic de Turcia, iar de acolo de Europa sau Asia Centrală prin Caucazul de Sud. Acest coridor capătă o importanță strategică în contextul tensiunilor din Orientul Mijlociu și riscurilor asociate Strâmtorii Hormuz.
Cel de-al patrulea coridor, IMEC (India – Middle East – Europe Economic Corridor), susținut de Statele Unite, leagă India de Europa prin Emiratele Arabe Unite, Arabia Saudită, Iordania și Israel. Scopul său este reducerea dependenței de rutele maritime tradiționale care traversează Strâmtoarea Bab el-Mandeb și Canalul Suez. Acest proiect este considerat unul dintre cele mai importante proiecte geoeconomice pe termen lung în contextul aprofundării parteneriatului strategic și economic dintre Uniunea Europeană și India.
Ultimul coridor, denumit Coridorul Vertical, este susținut de Uniunea Europeană și Statele Unite și leagă Marea Mediterană, prin Grecia, de Bulgaria, România, Ucraina și Republica Moldova.
Toate aceste coridoare converg în bazinul Mării Negre, iar România este singurul stat membru al Uniunii Europene care combină o poziție strategică la Marea Neagră cu un port de mare capacitate precum Constanța, Canalul Dunăre-Marea Neagră și acces la Dunăre, oferind astfel legături directe către piața unică europeană și posibilitatea de a conecta fluxurile comerciale, energetice și de date către Europa Centrală și de Vest.
Predoiu subliniază că această combinație oferă României o oportunitate de a deveni un hub de conectivitate între Europa, Caucaz, Asia Centrală și Orientul Mijlociu, dar pentru aceasta este necesară o decizie politică, investiții accelerate și o prezență activă în negocierile internaționale. El atrage atenția că, pe măsură ce aceste proiecte avansează, alte state europene concurează pentru poziționarea ca puncte de tranzit și terminale logistice, menționând că Italia și Franța au desemnat câte un emisar special pentru coridorul IMEC.
„România nu pierde doar timp până la formarea unui nou guvern. Ea riscă să piardă poziționarea într-o generație de proiecte care vor defini circulația mărfurilor, energiei și capitalului între Asia, Orientul Mijlociu și Europa pentru multe decenii de aici înainte”, a afirmat Predoiu.
El a mai spus: „Middle Corridor, TRIPP, New Development Road, IMEC și Coridorul Vertical reprezintă oportunități istorice de transformare a României într-un nod strategic continental. Fiecare zi de incertitudine politică reduce capacitatea României de a influența deciziile, de a atrage investiții și de a-și consolida rolul geoeconomic în regiunea Mării Negre. În geopolitică, oportunitățile nu rămân disponibile la infinit: dacă România întârzie, alte noduri logistice din regiune vor absorbi fluxurile comerciale.”
