11 state europene solicită restricții suplimentare pentru accesul cetățenilor ruși în spațiul Schengen
Unsprezece state europene, dintre care nouă membre ale Uniunii Europene, au cerut Comisiei Europene să adopte măsuri suplimentare pentru limitarea accesului cetățenilor ruși în spațiul Schengen, vizând în special călătoriile turistice și accesul militarilor și veteranilor ruși.
Inițiativa a fost semnată de Suedia, Cehia, Danemarca, Estonia, Finlanda, Letonia, Lituania, Olanda și Polonia, alături de Norvegia și Islanda. În documentul transmis Comisiei Europene, aceste state solicită introducerea unor „noi măsuri restrictive şi constrângătoare” privind intrarea cetățenilor ruși în spațiul Schengen.
Semnatarii argumentează că este dificil de justificat creșterea numărului turiștilor ruși care călătoresc în Europa, având în vedere continuarea războiului din Ucraina. Potrivit scrisorii, în anul 2023 au fost emise 477.878 de vize pentru cetățenii ruși, majoritatea fiind vize cu intrări multiple în spațiul Schengen.
Pe lângă aspectele politice, cele 11 state invocă și motive de securitate, susținând că regimul actual de călătorii poate facilita deplasarea în Europa a unor persoane implicate în conflictul din Ucraina. Din acest motiv, ele cer Comisiei Europene să identifice mai eficient militarii activi și veteranii ruși și să analizeze posibilitatea interzicerii accesului acestora în Uniunea Europeană.
După declanșarea invaziei ruse în Ucraina, Uniunea Europeană a adoptat mai multe măsuri privind accesul cetățenilor ruși. În 2022 a fost suspendat acordul care facilita obținerea vizelor pentru cetățenii Federației Ruse. Ulterior, în noiembrie 2022, UE a interzis eliberarea vizelor cu intrări multiple pentru cetățenii ruși, după o serie de atacuri hibride atribuite Moscovei.
Datele Comisiei Europene arată o scădere semnificativă a numărului vizelor acordate cetățenilor ruși, de la peste patru milioane înainte de februarie 2022 la aproximativ 500.000 în 2023.
Printre statele care continuă să acorde un număr important de vize cetățenilor ruși se numără Franța, Spania și Italia, care nu s-au alăturat inițiativei transmise Comisiei Europene. Aceste țări susțin că actualele sancțiuni vizează oficiali și persoane apropiate regimului de la Moscova și că nu este necesară extinderea acestora asupra tuturor cetățenilor ruși.
O opinie similară a exprimat și Iulia Navalnaia, văduva opozantului Aleksei Navalnîi, care în septembrie 2022 a avertizat că restricțiile suplimentare „ar putea alimenta discursul Kremlinului potrivit căruia Occidentul manifestă ostilitate față de întreaga populație a Rusiei.”
