UE cere Chinei reducerea dezechilibrului comercial și acces mai larg pentru companiile europene. Šefčovič merge la Beijing în octombrie

Comisarul european pentru Comerț și Securitate Economică, Maroš Šefčovič, urmează să se deplaseze la Beijing în octombrie, într-un moment în care Uniunea Europeană cere Chinei progrese concrete în trei dosare considerate esențiale: dezechilibrul comercial, accesul companiilor europene pe piața chineză și restricțiile impuse de Beijing asupra exporturilor unor materii prime și componente critice. (Reuters)

Presiunea asupra negocierilor a crescut după discursul privind Starea Uniunii susținut miercuri, 16 septembrie, de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Aceasta a avertizat că deficitul comercial al UE cu China a ajuns la aproximativ un miliard de euro pe zi și că dezechilibrul a atins un „punct de cotitură”.

„Unii spun că al doilea șoc chinezesc este pe cale să vină. Dar este deja aici”, a declarat von der Leyen, susținând că efectele sunt vizibile în regiunile industriale europene și contribuie la dezindustrializare. „Acest lucru este nesustenabil”, a adăugat președinta Comisiei Europene. (Audiovisual Service)

Deficitul comercial cu China, în centrul negocierilor

Datele oficiale Eurostat arată că Uniunea Europeană a importat în 2025 bunuri din China în valoare de 559,4 miliarde de euro și a exportat produse de 199,6 miliarde de euro. Deficitul comercial rezultat a fost de 359,8 miliarde de euro, față de aproximativ 304,5 miliarde de euro în 2024. Importurile europene din China au crescut cu 6,4%, în timp ce exporturile UE către piața chineză au scăzut cu 6,5%. (European Commission)

Publicitate

Dezechilibrul s-a accentuat în 2026. În primul trimestru, deficitul comercial al UE cu China a fost de aproximativ 98 de miliarde de euro, iar în trimestrul al doilea a urcat la 103 miliarde de euro, cel mai ridicat nivel trimestrial din trimestrul al treilea al anului 2022. (European Commission)

În prima jumătate a anului, importurile europene de echipamente electrice și de utilaje și componente mecanice din China au continuat să crească. Față de aceeași perioadă din 2025, importurile de echipamente electrice au avansat cu 6,2 miliarde de euro, cele de utilaje și componente mecanice cu 4,1 miliarde, iar cele de vehicule și componente cu 5,9 miliarde de euro. În același timp, exporturile europene către China de utilaje și componente mecanice au scăzut cu 2,8 miliarde de euro, iar cele de vehicule și componente cu 2,5 miliarde.

Comisia Europeană consideră că o parte din presiunea exercitată asupra pieței europene este legată de supracapacitățile industriale chineze. Beijingul respinge această interpretare și susține că acuzațiile privind dezechilibrele și supracapacitatea sunt folosite pentru justificarea unor politici protecționiste. (Reuters)

Bruxelles-ul cere acces mai bun pentru companiile europene

Al doilea dosar major privește barierele întâmpinate de companiile europene care încearcă să exporte sau să opereze pe piața chineză. Šefčovič a indicat eliminarea obstacolelor pentru exporturile UE drept una dintre prioritățile discuțiilor de la Beijing, alături de reducerea dezechilibrului comercial. (Reuters)

La sfârșitul lunii iunie, UE și China au convenit asupra unei platforme de consultare structurată în patru direcții: reechilibrarea comerțului și investițiilor, controalele la export, drepturile de proprietate intelectuală și reforma Organizației Mondiale a Comerțului. În cadrul primei direcții, cele două părți au decis crearea unui mecanism comun de monitorizare a fluxurilor comerciale. (Audiovisual Service)

Šefčovič a precizat atunci că echipele europene și chineze au primit un calendar ambițios pentru obținerea unor „rezultate tangibile” până în octombrie.

Pământurile rare și materiile prime critice, al treilea dosar

O altă problemă majoră este reprezentată de controalele chineze asupra exporturilor de materii prime critice. China a introdus în aprilie 2025 restricții asupra exporturilor anumitor pământuri rare, iar sistemul de licențiere a creat dificultăți pentru lanțurile de aprovizionare ale unor companii europene. Bruxelles-ul solicită Beijingului mai multă predictibilitate și simplificarea procedurilor pentru firmele din UE. (Reuters)

Vulnerabilitatea europeană rămâne semnificativă. În discursul privind Starea Uniunii, von der Leyen a afirmat că UE depinde de China în proporție de peste 80% pentru mai multe materii prime critice și de aproximativ 90% în cazul anumitor pământuri rare. Comisia intenționează să creeze o nouă structură europeană dedicată materiilor prime critice, menită să sprijine achizițiile și constituirea de stocuri necesare industriilor auto, semiconductorilor, bateriilor, tehnologiilor curate și sectorului de apărare. (Représentation au Luxembourg)

Datele Eurostat arată că China a furnizat în 2025 aproximativ 46,8% din cantitatea totală de elemente de pământuri rare importate de Uniunea Europeană. Dependența poate fi însă considerabil mai ridicată pentru anumite materiale, componente procesate sau verigi specifice ale lanțului industrial, ceea ce explică diferența dintre această statistică și estimările mai ample privind dependența europeană prezentate de Comisie. (European Commission)

Presiunea pentru protejarea industriei europene crește

Negocierile cu Beijingul au loc în paralel cu o dezbatere tot mai intensă în interiorul Uniunii privind utilizarea instrumentelor de apărare comercială. Franța și Italia, cu posibilul sprijin al Germaniei, pregătesc solicitări pentru introducerea unor măsuri de salvgardare în sectoarele chimic și al materialelor plastice, pe fondul creșterii importurilor și al dificultăților traversate de industria europeană. Printre produsele analizate se numără PET-ul, rășinile epoxidice și fibrele de sticlă. (Reuters)

Industria chimică europeană este afectată simultan de costurile energetice ridicate, cererea slabă și intensificarea concurenței externe. Companii germane importante din sector, între care BASF, Lanxess și Wacker, au anunțat restructurări și reduceri de personal, în timp ce organizațiile industriale examinează posibilitatea unor cereri de salvgardare. (Reuters)

Ursula von der Leyen a transmis miercuri că Bruxelles-ul este pregătit să utilizeze instrumentele comerciale de care dispune dacă dialogul nu produce rezultate.

„Vom utiliza toate instrumentele aflate la dispoziția noastră pentru a reechilibra relația. Cuvintele sunt bune. Dar faptele sunt mai bune”, a declarat președinta Comisiei Europene. (Audiovisual Service)

Vizita lui Šefčovič la Beijing, primul test al noului mecanism de dialog

Šefčovič a avertizat că deficitul comercial nu poate fi rezolvat printr-o singură deplasare la Beijing. Comisia urmărește însă să obțină până în octombrie indicii clare că mecanismul de consultare produce rezultate și să lanseze proiecte-pilot pentru anumite categorii de produse.

„Avem nevoie să revenim cu indicii clare privind direcția în care mergem”, a declarat comisarul european, explicând că Bruxelles-ul vrea să poată demonstra că mecanismul de consultare și cooperare funcționează pentru anumite grupe de produse. (Reuters)

Miza negocierilor depășește nivelul tehnic al politicii comerciale. Liderii Uniunii Europene au cerut Comisiei încă din iunie să obțină rezultate în dialogul cu Beijingul și să se asigure că blocul comunitar dispune de instrumentele necesare pentru apărarea intereselor sale economice. Šefčovič a avertizat că, în absența unor progrese demonstrabile, presiunea politică pentru utilizarea altor soluții va crește. (Reuters)