Rusia intră în primul scrutin parlamentar de după invazia pe scară largă a Ucrainei

Rusia organizează, între 18 și 20 septembrie, alegeri pentru cele 450 de locuri din Duma de Stat, în primul scrutin parlamentar de la declanșarea invaziei pe scară largă a Ucrainei, în februarie 2022. Rusia Unită, formațiunea susținută de președintele Vladimir Putin, pornește din poziția dominantă, într-un scrutin desfășurat pe fondul războiului, al presiunilor economice și al restrângerii spațiului pentru opoziția față de conflict. (Reuters)

Rusia Unită încearcă să își păstreze majoritatea de două treimi

Toți cei 450 de deputați ai Dumei de Stat sunt aleși pentru mandate de cinci ani. Jumătate dintre locuri sunt distribuite prin vot pe liste naționale de partid, iar celelalte 225 sunt decise în circumscripții uninominale. (Reuters)

Rusia Unită deține în prezent 310 mandate și are nevoie de cel puțin 300 pentru a păstra majoritatea de două treimi, care îi permite să adopte inclusiv modificări constituționale fără sprijinul celorlalte partide. Un sondaj realizat la sfârșitul lunii august de institutul de stat VTsIOM indica un sprijin de 37% pentru Rusia Unită, în timp ce Partidul Comunist era cotat la 11,6%. (Reuters)

Celelalte patru formațiuni reprezentate în actuala Dumă – Partidul Comunist, Partidul Liberal-Democrat, Rusia Justă și Oamenii Noi – sunt așteptate să obțină din nou reprezentare parlamentară. Aceste partide au susținut, în linii generale, principalele inițiative legate de război și au votat frecvent alături de Rusia Unită în dosarele majore. (Reuters)

Publicitate

Iabloko, exclus de pe lista națională

Partidul liberal Iabloko, singura formațiune politică înregistrată în Rusia care se opune deschis războiului din Ucraina, nu va putea participa la componenta națională a scrutinului. Curtea Supremă a Rusiei a anulat, la 10 august, înregistrarea listei de partid, invocând încălcarea regulilor electorale. (Reuters)

Decizia nu s-a aplicat automat candidaților înscriși individual în circumscripțiile uninominale, însă mai mulți dintre aceștia au fost ulterior descalificați. Printre cei rămași în cursă se află Polina Lermant, în vârstă de 24 de ani, care candidează la Moscova și promovează mesajul „votați pentru pace”. Iabloko solicită încetarea focului și negocieri pentru oprirea războiului. (Reuters)

Doi dintre liderii formațiunii au primit în ultimele luni pedepse cu închisoarea în dosare legate de declarații privind războiul. Lev Shlosberg a fost condamnat în august la 11 ani de închisoare, iar vicepreședintele partidului, Maxim Kruglov, a primit în iunie o pedeapsă de șapte ani. Kremlinul susține că măsurile restrictive adoptate în timpul războiului sunt necesare pentru securitatea și unitatea națională. (Reuters)

Moscova nu a invitat observatori ai Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa la scrutin. ODIHR și Adunarea Parlamentară a OSCE au declarat că decizia contravine angajamentelor asumate de statele participante prin Documentul de la Copenhaga din 1990. Autoritățile ruse resping criticile occidentale privind procesul electoral și susțin că alegerile sunt organizate în conformitate cu legislația națională. (Reuters)

Putin le cere rușilor să voteze

Cu două zile înaintea deschiderii urnelor, Vladimir Putin a îndemnat populația să participe la alegeri și a asociat scrutinul cu sprijinul pentru militarii ruși și cu capacitatea țării de a rezista presiunilor externe. (Reuters)

În mesajul televizat transmis înaintea votului, Putin a afirmat că participarea la scrutin trebuie să demonstreze unitatea societății și sprijinul acordat militarilor ruși. Președintele a prezentat alegerile și drept un răspuns celor despre care susține că încearcă să slăbească Rusia și să îi limiteze suveranitatea. (Reuters)

Scrutinul are loc într-un moment în care efectele războiului sunt tot mai vizibile și în interiorul Federației Ruse. Atacurile ucrainene cu drone au vizat în ultimele luni rafinării, depozite logistice și instalații militare aflate la mare distanță de front. În paralel, Rusia și-a continuat atacurile aeriene asupra orașelor și infrastructurii din Ucraina. (Reuters)

Compania rusă Solartek a raportat o creștere de 50% a cererii pentru foliile destinate protejării ferestrelor în cazul exploziilor. În același timp, primele pentru asigurarea proprietăților gospodăriilor au crescut cu 18% în prima jumătate a anului 2026 față de perioada similară din 2025, potrivit datelor Băncii Centrale a Rusiei citate de Reuters. (Reuters)

Sondajele săptămânale ale Fundației pentru Opinie Publică arată, de asemenea, un nivel ridicat al neliniștii sociale. Din ultima parte a lunii aprilie, peste jumătate dintre respondenți au descris, în aproape toate sondajele, atmosfera din jurul lor drept „anxioasă”, indicatorul menținându-se la cel mai ridicat nivel susținut de după mobilizarea militară din 2022. (Reuters)

Temerile privind o nouă mobilizare

În Rusia circulă și speculații privind posibilitatea unei noi mobilizări după alegeri. Autoritățile de la Moscova au negat în mod repetat că ar pregăti o nouă campanie de recrutare, însă Reuters a documentat cazuri de bărbați care au părăsit temporar țara împreună cu familiile lor, invocând temerea unei noi chemări sub arme. Nu există date oficiale privind amploarea fenomenului. (Reuters)

Mobilizarea parțială decretată de Putin în septembrie 2022 a vizat aproximativ 300.000 de rezerviști și a provocat atunci plecarea din Rusia a unui număr mare de bărbați de vârstă militară.

Economia rusă, sub presiunea războiului

Alegerile se desfășoară și într-un climat economic mai dificil. Inflația anuală depășește 6%, rata oficială a șomajului este puțin peste 2%, iar costurile ridicate ale creditării și lipsa forței de muncă afectează companiile și consumatorii. Economia rusă a crescut cu 1% în 2025, după un avans de 4,9% în 2024, iar guvernul estimează o creștere de numai 0,6% în 2026. (Reuters)

Atacurile ucrainene asupra infrastructurii petroliere au amplificat presiunile asupra pieței combustibililor. Mai multe rafinării importante și-au redus sau și-au întrerupt activitatea, iar Moscova a limitat exporturile de benzină, motorină și combustibil pentru aviație pentru a proteja aprovizionarea pieței interne. (Reuters)

Vot și în teritoriile ucrainene ocupate de Rusia

Alegerile sunt organizate și în Crimeea, anexată de Rusia în 2014, precum și în zonele aflate sub controlul Moscovei din regiunile Donețk, Luhansk, Zaporijia și Herson. În unele dintre aceste teritorii, votarea a început anticipat, autoritățile instalate de Rusia invocând motive de securitate. (Reuters)

Moscova consideră aceste regiuni parte a Federației Ruse, în urma anexărilor proclamate în 2022. Ucraina și majoritatea statelor membre ale ONU nu recunosc anexările, iar Kievul consideră ilegală organizarea scrutinelor rusești pe teritoriul ucrainean ocupat.

Rezultatele vor fi urmărite atât prin prisma numărului de mandate obținute de Rusia Unită, cât și a participării la vot. Kremlinul acordă atenție prezenței și rezultatelor regionale într-un moment în care efectele războiului, atacurile cu drone și dificultățile economice sunt resimțite tot mai direct în interiorul Rusiei. (Reuters)