Vicepreședintele Statelor Unite, JD Vance, a avertizat că o retragere americană din conflictul cu Iranul și, implicit, din misiunea de protejare a rutelor maritime din Golf ar putea conduce la o criză energetică globală, în condițiile în care atacurile iraniene asupra transportului comercial continuă să afecteze circulația prin Strâmtoarea Hormuz.
Declarațiile au fost făcute miercuri, 16 septembrie, în cadrul All-In Summit, unde Vance a răspuns inclusiv criticilor privind implicarea militară americană în Orientul Mijlociu și efectele conflictului asupra prețurilor la energie.
„Alternativa aici, ca Statele Unite să spună practic Orientului Mijlociu «sunteți pe cont propriu», ar însemna în mod inevitabil o criză energetică mondială, atât timp cât iranienii continuă să tragă asupra navelor, iar noi știm că exact asta ar face”, a declarat vicepreședintele american.
Strâmtoarea Hormuz rămâne punctul critic al pieței energetice
Argumentul administrației americane este că prezența militară a SUA contribuie la menținerea fluxurilor de petrol și gaze prin Strâmtoarea Hormuz, una dintre cele mai importante rute energetice ale lumii.
Traficul prin strâmtoare a fost puternic perturbat după declanșarea, la 28 februarie, a campaniei militare americano-israeliene împotriva Iranului, Teheranul răspunzând prin atacuri asupra navigației și restricționarea traficului prin această arteră strategică.
Presiunile asupra pieței rămân vizibile. Miercuri, petrolul Brent se tranzacționa în jurul nivelului de 105 dolari pe baril, după ce ajunsese la aproximativ 108 dolari marți. În același timp, secretarul american al Energiei, Chris Wright, a afirmat că aproximativ 18 milioane de barili de petrol și produse petroliere au traversat Strâmtoarea Hormuz într-o singură zi cu sprijinul forțelor americane, un volum apropiat de nivelurile existente înaintea războiului.
Vance susținuse încă de la începutul lunii septembrie că protejarea navigației comerciale este unul dintre principalele motive pentru menținerea operațiunilor americane în regiune. La 3 septembrie, vicepreședintele declara că aproximativ 15 milioane de barili traversaseră strâmtoarea într-o singură zi, în pofida atacurilor iraniene.
Vance: limitarea intervențiilor externe nu exclude folosirea forței
Vicepreședintele american a respins ideea că promisiunea administrației Trump de a evita implicarea în noi conflicte externe ar presupune excluderea utilizării forței militare în orice circumstanță.
Vance a afirmat că obiectivul de a menține Statele Unite în afara unor angajamente externe prelungite nu înseamnă că Washingtonul „nu poate folosi niciodată armata” pentru atingerea obiectivelor considerate esențiale pentru securitatea americană. El a indicat în primul rând împiedicarea Iranului de a obține o armă nucleară.
Vicepreședintele a susținut, de asemenea, că operațiunile americane au produs o „distrugere substanțială” atât a programului nuclear iranian, cât și a capacităților militare convenționale ale Iranului. Această evaluare reprezintă poziția administrației Trump și nu înseamnă că Iranul și-a pierdut capacitatea de a desfășura operațiuni militare: forțele iraniene continuă să atace transportul comercial și să exercite presiune asupra navigației din regiune.
Vance a subliniat că atacurile asupra navelor comerciale au continuat inclusiv în perioadele în care Washingtonul și Teheranul încercau să negocieze o soluție pentru conflict. La începutul lunii septembrie, administrația americană a anunțat că nu va relua negocierile cu Iranul atât timp cât atacurile asupra transportului comercial continuă.
Trump susține că marina și aviația militară iraniană au fost distruse
Președintele Donald Trump a afirmat în repetate rânduri că operațiunile americane au distrus marina și o mare parte a aviației militare iraniene. Cifra invocată de Trump este de 159 de nave iraniene, despre care președintele susține că au fost scufundate. Această cifră trebuie atribuită administrației americane, nu prezentată drept o evaluare independentă a pierderilor iraniene.
Washingtonul a instituit în aprilie o blocadă asupra porturilor iraniene, în încercarea de a crește presiunea militară și economică asupra Teheranului. La momentul introducerii acesteia, Trump susținea că nicio navă vizată de blocadă nu urma să fie lăsată să ajungă în porturile iraniene, în timp ce Iranul amenința cu represalii împotriva infrastructurii maritime din Golf.
În pofida afirmațiilor administrației privind amploarea degradării capacităților militare iraniene, conflictul nu s-a încheiat. Iranul continuă să dispună de capacitatea de a perturba transportul maritim și de a exercita presiune asupra piețelor energetice, iar Strâmtoarea Hormuz rămâne unul dintre principalele puncte de vulnerabilitate ale economiei mondiale.
Donald Trump a declarat miercuri seară, în timpul unui eveniment electoral în Carolina de Nord, că speră ca războiul să se apropie de final și că Iranul dorește încheierea unui acord. Negocierile purtate în ultimele luni nu au produs însă, până în prezent, o înțelegere durabilă între Washington și Teheran.
