Schimbări în politica migrației și remigrarea

Începând cu anul 2026, Suedia va oferi un sprijin financiar de până la 350.000 de coroane suedeze, echivalentul a aproximativ 37.000 de dolari, rezidenților născuți în afara Uniunii Europene care aleg să părăsească țara, potrivit Reuters.

Această măsură face parte dintr-un program susținut de guvernul de dreapta și de partidul naționalist Suedia Democraților, devenit un subiect central în campania electorală pentru alegerile parlamentare din 13 septembrie.

Programul reprezintă o modificare semnificativă față de abordarea Suediei în timpul crizei migrației din 2015, când țara a primit 163.000 de solicitanți de azil, al doilea cel mai mare număr raportat la populație din Europa. Până în 2025, acest flux migrator a scăzut cu 96%. Guvernul condus de premierul Ulf Kristersson a anunțat că reducerea migrației și combaterea criminalității sunt priorități majore, în timp ce criticii susțin că programul are un caracter mai degrabă politic decât eficient.

Introducerea schemei de stimulare financiară pentru plecare a avut loc la începutul acestui an, fiind destinată persoanelor cu permise de ședere provenind din afara Uniunii Europene. Guvernul a promovat inițiativa în mai multe limbi pe site-urile oficiale, iar bugetul alocat programului este de 1,3 miliarde de coroane suedeze.

Reacții politice și sociale

Suedia Democraților, partid de extremă dreapta care oferă sprijin parlamentar guvernului, susține ferm această politică și a lansat reclame în transportul public și în zonele cu populație numeroasă de migranți. Una dintre acestea, adresată imigranților somalezi, transmitea: „Îți este dor de Mogadishu? Ajutorul pentru remigrare te va ajuta să ajungi acasă.”

Inițiativa suedeză este urmărită cu atenție de alte state europene, unde imigrația a devenit un subiect politic important. După valul migrator primind peste un milion de persoane în 2015, partidele naționaliste au câștigat teren, iar mai multe guverne au adoptat politici restrictive privind migrația și returnarea celor fără drept de ședere. Mary Khan-Hohloch, europarlamentar al partidului Alternativa pentru Germania (AfD), a apreciat inițiativa suedeză, menționând că interesul pentru astfel de programe ar putea crește din cauza costurilor asociate migrației.

În contrast, Bram Frouws, directorul Mixed Migration Centre, a afirmat că nu există dovezi că astfel de scheme ar determina o creștere semnificativă a emigrației voluntare și a caracterizat măsura drept simbolică, reflectând fermitatea guvernului în privința migrației.

Participare redusă și propuneri de extindere

De la începutul anului, doar 171 de persoane au acceptat oferta financiară, conform Reuters. Suedia Democraților dorește extinderea programului și pentru imigranții cu cetățenie suedeză, cu condiția renunțării la aceasta. Ludvig Aspling, purtătorul de cuvânt al partidului pentru imigrație, susține că această categorie ar putea include persoane cu dificultăți financiare și cu cunoștințe limitate de suedeză.

Opoziția și organizațiile pentru drepturile civile critică politica guvernului, acuzând premierul Kristersson că măsurile adoptate contribuie la divizarea societății. Sondajele de opinie înaintea alegerilor indică o competiție strânsă între blocul guvernamental și o alianță formată din social-democrați și partidele de centru-stânga.

Perspectiva imigranților și alte măsuri guvernamentale

Suedia are aproximativ 10,6 milioane de locuitori, dintre care două milioane sunt născuți în străinătate. În suburbia Satra din Stockholm, un grup de imigranți se întâlnește pentru a bea cafea și a exersa limba suedeză. Printre aceștia se numără o femeie din Sudan, două persoane din zone ale Ucrainei ocupate de Rusia, un afgan care a fugit de talibani și un disident chinez. Deși toți au auzit despre stimulentul financiar, niciunul nu intenționează să părăsească țara.

Elena Ibrahim, o artistă sudaneză în vârstă de 42 de ani, a declarat: „Vreau libertate, să pot munci și să duc o viață bună.” Ea a fugit din țara de origine în urmă cu opt ani și a spus că nu se va întoarce.

Imamul Mahmoud Khalfi de la Moscheea din Stockholm, cea mai mare din Suedia, a afirmat că programul și retorica antiimigrație provoacă anxietate în rândul comunității musulmane. Potrivit lui, persoanele cu studii superioare, cum ar fi medicii și profesorii, au mai multe opțiuni dacă aleg să plece, în timp ce cei cu un nivel educațional mai redus ar avea alternative mai limitate.

„Nu rezolvă nicio problemă. Chiar dacă pleacă câteva mii de persoane, situația celor care trebuie să rămână se înrăutățește”, a declarat el.

Guvernul a adoptat și alte măsuri pentru gestionarea migrației, inclusiv renunțarea la acordarea permiselor de ședere permanente și impunerea unor reînnoiri obligatorii după trei ani pentru anumite categorii de imigranți. În august, au fost introduse primele teste de cetățenie obligatorii pentru solicitanții cetățeniei suedeze, care evaluează cunoștințele despre societate, istorie și instituțiile țării.

La un centru de convenții din Stockholm, aproximativ 900 de persoane au susținut testul, care a inclus întrebări despre succesiunea la tron și sărbătoarea de Midsommar. Cornelius, originar din Camerun, a spus că testul „nu a fost atât de greu” și că obținerea cetățeniei ar oferi mai multă siguranță, menționând că Suedia este „un loc foarte bun”, cu oportunități de muncă și un nivel ridicat de siguranță.

Ministrul Migrației, Johan Forssell, a declarat pentru Reuters că testele sunt menite să sublinieze valoarea cetățeniei și responsabilitățile pe care aceasta le implică, afirmând că până acum era posibil să devii cetățean fără cunoștințe despre Suedia sau limba suedeză.