Uniunea Europeană încearcă să găsească noi surse proprii de venit pentru finanțarea bugetului pe termen lung din perioada 2028–2034, în timp ce Germania și alte cinci state contributoare nete cer reducerea cu sute de miliarde de euro a proiectului de aproape 2.000 de miliarde propus de Comisia Europeană. Președintele Consiliului European, António Costa, susține că presiunea suplimentară asupra bugetelor naționale trebuie limitată.
Disputa s-a aflat miercuri pe agenda întâlnirii dintre Costa și cancelarul german Friedrich Merz, la Berlin. Germania consideră că proiectul Comisiei, echivalent cu aproximativ 1,26% din venitul național brut al UE, este prea mare într-o perioadă în care guvernele naționale încearcă să își controleze propriile cheltuieli.
Merz a cerut reduceri de „câteva sute de miliarde de euro”, după ce Berlinul propusese anterior diminuarea bugetului cu aproximativ 400 de miliarde de euro.
Cancelarul german respinge și posibilitatea finanțării diferenței prin noi împrumuturi comune ale UE și susține că viitorul buget trebuie să acorde prioritate competitivității, apărării, securității și altor domenii considerate strategice.
Costa cere noi „resurse proprii” ale Uniunii
António Costa a susținut că soluția nu poate consta exclusiv în majorarea contribuțiilor directe plătite de guvernele celor 27 de state.
„Nu putem cere mai mult statelor membre. Trebuie să creăm noi resurse proprii pentru a proteja bugetele naționale”, a declarat președintele Consiliului European după discuțiile de la Berlin.
Comisia Europeană a propus cinci noi surse de venit pentru bugetul comunitar, care ar completa taxele vamale, contribuțiile bazate pe TVA, contribuțiile naționale raportate la venitul național brut și actuala taxă pe deșeurile din plastic.
Prima ar consta în direcționarea către bugetul UE a unei părți din veniturile sistemului european de comercializare a certificatelor de emisii, ETS, cu încasări estimate la aproximativ 9,6 miliarde de euro anual.
O a doua resursă ar proveni din mecanismul de ajustare a carbonului la frontieră, CBAM, și ar genera aproximativ 1,4 miliarde de euro anual.
Comisia propune și o contribuție calculată în funcție de cantitatea de deșeuri electronice care nu este colectată în fiecare stat membru, estimată la aproximativ 15 miliarde de euro pe an, precum și o resursă bazată pe accizele pentru tutun, de aproximativ 11,2 miliarde de euro anual.
Ultima componentă, denumită Corporate Resource for Europe – CORE, ar presupune o contribuție anuală fixă din partea companiilor cu o cifră de afaceri netă de cel puțin 100 de milioane de euro care operează pe piața europeană. Veniturile estimate sunt de aproximativ 6,8 miliarde de euro pe an.
În total, Comisia estimează că noile resurse ar putea furniza aproximativ 58,5 miliarde de euro anual, la prețurile din 2025. Consiliul UE indică aproximativ 58,2 miliarde atunci când include în calcul și modificările propuse pentru actualul sistem de venituri.
Șase state cer un buget mai mic
Germania, Danemarca, Țările de Jos, Austria, Finlanda și Suedia au adoptat o poziție comună prin care solicită ca proiectul de aproape 2.000 de miliarde de euro să fie redus și ca economiile să fie distribuite între toate marile categorii de cheltuieli.
Cele șase state cer în același timp concentrarea banilor europeni asupra apărării, competitivității, migrației și suveranității economice și resping emiterea unei noi datorii comune ca soluție pentru finanțarea bugetului.
Negocierile sunt complicate de pozițiile diferite ale statelor contributoare nete și ale țărilor care urmăresc păstrarea unor alocări consistente pentru politica de coeziune și agricultură.
Negocierile intră în etapa decisivă
Liderii europeni au cerut președinției irlandeze a Consiliului UE să accelereze negocierile și să prezinte un cadru revizuit până la reuniunea Consiliului European din 15 octombrie 2026.
Obiectivul politic este obținerea unui acord general până la sfârșitul anului, pentru ca legislația necesară să poată fi adoptată în 2027 și noul buget să intre în vigoare la 1 ianuarie 2028.
Aprobarea Cadrului Financiar Multianual necesită unanimitatea celor 27 de state membre și acordul Parlamentului European. Separat, decizia privind sistemul de resurse proprii trebuie adoptată unanim și, acolo unde procedurile constituționale naționale o cer, ratificată de parlamentele statelor membre.
