Unsprezece state membre ale Uniunii Europene, inclusiv România, au trimis o scrisoare oficială către Kaja Kallas, prin care cer eliminarea regulii unanimității în deciziile privind politica externă a blocului comunitar, potrivit RFI. Propunerea urmărește înlocuirea dreptului de veto cu un sistem bazat pe majoritate calificată, pentru a evita blocajele frecvente și a întări vocea UE pe plan global.
Inițiativa și contextul propunerii
Documentul, semnat de miniștrii de externe ai Franței, Germaniei, Spaniei, Suediei, României și a altor țări, a fost transmis atât la Bruxelles, cât și în capitalele europene care nu s-au alăturat inițiativei. Propunerea a fost relansată în prima zi a reuniunii informale de la Dublin a miniștrilor de externe din UE, readucând în discuție modul în care Uniunea își gestionează politica externă.
Inițiativa este coordonată de Germania, însă printre absenți se numără state cu influență majoră în UE, precum Polonia și Italia. În paralel, Franța și Germania au propus ca Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene, Kaja Kallas, să primească atribuții complete de reprezentare în politica externă, ceea ce ar reduce prerogativele președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
Modificările propuse în sistemul de vot
Scrisoarea solicită mai mult decât o simplă schimbare tehnică, vizând o abordare politică nouă. Se propune utilizarea mecanismului de abținere constructivă în locul dreptului de veto, cu condiția ca aceste abțineri să nu fie motivate de probleme fără legătură cu subiectul dezbătut, o practică folosită anterior de Ungaria și Cipru.
De asemenea, documentul cere identificarea și aplicarea opțiunilor legale existente pentru a trece la votul cu majoritate calificată, evitând astfel o renegociere complicată a tratatelor UE, respinsă constant de Franța. În scrisoare se subliniază că, deși cultura consensului este importantă pentru legitimitatea UE, aceasta nu trebuie să împiedice acțiunea comună.
Reacții și poziții ale statelor membre
Contextul geopolitic actual, marcat de războiul din Ucraina, a evidențiat vulnerabilitățile Uniunii, în special în fața blocajelor cauzate de veto-uri. Sancțiunile împotriva Rusiei și ajutoarele pentru Ucraina au fost întârziate sau blocate de Ungaria, Cipru și alte state care au prioritizat interesele naționale în detrimentul obiectivelor strategice europene.
Premierul maghiar Péter Magyar a declarat pe 30 august că Uniunea Europeană nu dispune în prezent de o conducere politică adecvată provocărilor actuale, evidențiind conflictele interne și birocrația excesivă. Acesta a susținut necesitatea reorganizării Serviciului European de Acțiune Externă, o măsură sprijinită de axa franco-germană.
Poziția României și implicațiile pentru extinderea UE
Până în 2022, România a susținut ferm menținerea unanimității. Însă, începând cu acel an, poziția Bucureștiului s-a schimbat, arătând deschidere față de reformă. La dezbaterile din cadrul reuniunii de la Copenhaga, România s-a alăturat grupului care sprijinea renunțarea la veto. Totuși, schimbările politice din alte state au încetinit procesul, iar Germania a menținut tema pe agenda sa prioritară.
Rămâne incert modul concret de aplicare a noii reguli: dacă majoritatea calificată va fi valabilă pentru întreaga politică externă sau doar pentru capitole specifice. O întrebare crucială este dacă procesul de extindere al UE va fi inclus în această reformă. România speră ca răspunsul să fie afirmativ, având în vedere importanța strategică a Republicii Moldova, a cărei aderare europeană ar putea fi blocată de veto-urile îndreptate împotriva Ucrainei. Până în prezent, deciziile privind extinderea se iau doar prin unanimitate, iar eliminarea dreptului de veto ar putea facilita integrarea Chișinăului.
