Un studiu realizat de Consiliul European pentru Relații Externe (ECFR) și Fundația Culturală Europeană arată că majoritatea cetățenilor din șase țări europene percep o deteriorare a situației Uniunii Europene. Cercetarea, prezentată de Le Figaro pe 9 septembrie 2026, evidențiază o scădere a încrederii în capacitatea instituțiilor europene de a face față provocărilor economice și de securitate, deși există încă susținere pentru o cooperare mai puternică la nivel european.
Percepția cetățenilor despre situația Uniunii Europene
Studiul s-a bazat pe 5.834 de interviuri realizate în Franța, Germania, Italia, Țările de Jos, Polonia și Regatul Unit. Rezultatele indică faptul că 68% dintre cei intervievați consideră că situația generală a UE este în declin, iar 56% consideră că viitorul Uniunii este „în pericol”. În contrast, doar 12% văd momentul actual ca pe o perioadă de revigorare și reînnoire.
Dificultăți în reacția la provocările externe
Potrivit datelor, 74% dintre participanți consideră că Europa întâmpină dificultăți în a răspunde provocărilor cu care se confruntă, fiind criticate în special lentoarea deciziilor și birocrația din cadrul instituțiilor europene. În același timp, 43% dintre respondenți identifică războiul și securitatea ca fiind principalele amenințări, iar 33% menționează presiunile economice.
Atitudini față de integrarea europeană și cooperare
În ciuda neîncrederii, 73% dintre respondenți susțin necesitatea unui răspuns comun și ferm la nivel european. Totodată, 35% sprijină o unitate și integrare politică mai profundă, în timp ce doar 13% cer reducerea integrării sau dizolvarea Uniunii Europene.
Clasificarea percepțiilor și așteptărilor
Autorii studiului au împărțit participanții în patru categorii, după atitudinea față de Uniunea Europeană: 19% au o percepție pozitivă, 39% sunt critici, 31% sunt indeciși și încă așteaptă dovezi privind capacitatea UE de acțiune, iar 12% se simt deconectați de proiectul european, considerându-l îndepărtat de viața cotidiană.
Paweł Zerka, autorul studiului, subliniază că mulți dintre cei indeciși doresc o Europă mai puternică și mai integrată, dar întâmpină dificultăți în a concepe o cale clară pentru depășirea crizelor actuale. Această situație poate explica și atracția față de discursurile politice care idealizează trecutul.
Provocări privind eficiența politicilor europene
Un aspect central pentru respondenți este capacitatea Uniunii Europene de a proteja nivelul de trai și viața cetățenilor într-un context internațional instabil. Percepția unei Uniuni lente sau indecise generează îndoieli privind transformarea promisiunilor politice în rezultate concrete.
Paweł Zerka recomandă liderilor europeni să se concentreze pe demonstrarea eficienței politicilor publice și să reducă promisiunile ambițioase care nu sunt urmate de rezultate vizibile. André Wilkens, directorul Fundației Culturale Europene, afirmă că sprijinul pentru ideea unei Europe unite persistă, însă capacitatea Uniunii de a-și respecta angajamentele este pusă sub semnul întrebării.
