AIE înrăutățește prognoza pentru petrol: oferta globală ar urma să scadă cu 5,7 milioane de barili pe zi în 2026

Agenția Internațională a Energiei (AIE) și-a revizuit puternic în scădere estimările pentru piața mondială a petrolului în 2026, pe fondul războiului dintre Statele Unite și Iran, al perturbării transporturilor din Golf și al atacurilor ucrainene asupra infrastructurii energetice ruse. Oferta mondială este estimată să scadă cu 5,7 milioane de barili pe zi în acest an, în timp ce cererea ar urma să se contracte cu 2,5 milioane de barili pe zi.

În raportul lunar publicat vineri, 11 septembrie, AIE estimează că producția mondială de petrol va ajunge în medie la 100,7 milioane de barili pe zi în 2026, în scădere cu 5,7 milioane de barili pe zi față de anul precedent.

Revizuirea este semnificativ mai severă decât cea din august. Atunci, Agenția anticipa o reducere a ofertei cu 4,3 milioane de barili pe zi, până la aproximativ 102 milioane de barili pe zi.

Principalul motiv îl reprezintă întârzierea revenirii producției și exporturilor din statele Golfului. Peste 10 milioane de barili pe zi din capacitatea regională de producție au rămas indisponibili în august din cauza riscurilor de securitate, iar AIE estimează acum că normalizarea completă a fluxurilor nu va avea loc înainte de 2027.

Publicitate

Producția mondială a scăzut în august cu 1,6 milioane de barili pe zi față de iulie, până la 100,1 milioane de barili pe zi.

Cererea globală scade mai rapid decât anticipase AIE

Agenția și-a revizuit în jos și prognoza pentru consumul mondial.

Cererea de petrol este estimată să scadă cu 2,5 milioane de barili pe zi în 2026, cu aproximativ 940.000 de barili pe zi mai mult decât prevedea raportul publicat în august. Prognoza precedentă indica o contracție anuală de 1,6 milioane de barili pe zi.

AIE atribuie deteriorarea perspectivei menținerii impasului în negocierile dintre Statele Unite și Iran, prețurilor ridicate la carburanți și perturbărilor în aprovizionarea cu produse petroliere și materii prime pentru industria petrochimică.

Cele mai puternice scăderi sunt anticipate în cazul distilatelor medii și al materiilor prime petrochimice, în special în Asia.

Contracția cererii ar urma totuși să încetinească pe parcursul anului: de la 5,3 milioane de barili pe zi în trimestrul al doilea, la 3,4 milioane în trimestrul al treilea și aproximativ două milioane de barili pe zi în ultimele trei luni din 2026. Pentru 2027, AIE anticipează o revenire a consumului mondial cu aproximativ 2,6 milioane de barili pe zi.

Rezervele mondiale au scăzut cu peste 500 de milioane de barili

Stocurile au jucat până acum un rol esențial în compensarea deficitului de ofertă, însă această rezervă se diminuează rapid.

Stocurile mondiale de petrol monitorizate de AIE au scăzut cu încă 95 de milioane de barili în august. De la începutul războiului din Orientul Mijlociu, diminuarea cumulată a ajuns la 507 milioane de barili, echivalentul unei retrageri medii de aproximativ 2,8 milioane de barili pe zi.

Numai în august, ritmul de reducere a stocurilor a fost de aproximativ 3,1 milioane de barili pe zi.

Volumele de petrol aflate pe mare au scăzut cu 65 de milioane de barili în cursul lunii, după intensificarea atacurilor asupra traficului petrolier din Orientul Mijlociu.

Situația s-a deteriorat puternic față de luna precedentă. La sfârșitul lunii iulie, reducerea cumulată a stocurilor de la începutul conflictului era de aproximativ 410 milioane de barili.

„Cu rezervele în scădere şi sistemul global de rafinare împins la limită, nevoia de progrese în soluţionarea conflictului din Orientul Mijlociu şi a războiului Rusia-Ucraina este mai mare ca niciodată, pentru a evita o nouă înăsprire a pieţei şi distrugerea cererii”, a avertizat AIE.

Rafinăriile funcționează sub nivelul din 2025

Presiunea nu se limitează la extracția și transportul petrolului. Capacitatea globală de rafinare este afectată simultan de perturbările din Orientul Mijlociu, atacurile asupra rafinăriilor ruse și dificultățile întâmpinate de unele economii asiatice importatoare de țiței.

Rafinăriile au procesat în august aproximativ 81,4 milioane de barili pe zi. Volumul a crescut cu 960.000 de barili pe zi față de iulie, dar a rămas cu 4,2 milioane de barili pe zi sub nivelul înregistrat în august 2025.

Pentru întregul an, AIE estimează că activitatea globală de rafinare va scădea cu aproximativ 2,6 milioane de barili pe zi, până la o medie de 81,5 milioane de barili pe zi.

Dezechilibrul a împins marjele rafinăriilor din zona Atlanticului la niveluri record în august, în special pe fondul scumpirii motorinei. În același timp, costurile tot mai ridicate ale transportului maritim au afectat profitabilitatea rafinăriilor asiatice.

Situația Rusiei reprezintă o componentă distinctă a acestei presiuni. AIE și-a redus din nou estimarea pentru producția rusă de țiței, după atacurile repetate ale Ucrainei asupra infrastructurii petroliere și de rafinare. Producția rusă a coborât în august la aproximativ 8,36 milioane de barili pe zi, cu 940.000 de barili sub nivelul din ianuarie.

Petrolul rămâne peste pragul de 100 de dolari

Cotațiile petrolului au scăzut vineri, 11 septembrie, după creșterile puternice din ședințele precedente, însă au încheiat săptămâna la niveluri ridicate.

Contractele futures pentru Brent au închis la 104,61 dolari pe baril, în scădere cu 2,81% în ședința de vineri. West Texas Intermediate a coborât cu 2,37%, la 100,05 dolari pe baril. Ambele referințe au acumulat însă câștiguri săptămânale de peste 8%.

În timpul ședinței de vineri, Brent a urcat până la 109,97 dolari pe baril, cel mai ridicat nivel din ultimele aproximativ patru luni, înainte ca informațiile privind posibile discuții pentru gestionarea traficului prin Strâmtoarea Ormuz să tempereze cotațiile.

Raportul AIE arată însă că piața fizică rămâne mult mai tensionată decât în urmă cu numai o lună. Prețul de referință North Sea Dated a avut o medie de 91 de dolari pe baril în august, înainte de a urca la 113,48 dolari pe baril pe 9 septembrie.

Combinația dintre producția redusă în Golf, perturbarea rutelor maritime prin Strâmtoarea Ormuz și Bab el-Mandeb, atacurile asupra infrastructurii ruse și diminuarea accelerată a stocurilor lasă piața cu o rezervă tot mai redusă în cazul unei noi escaladări.

Reducerea simultană a ofertei și a cererii nu indică, astfel, o relaxare a pieței. În evaluarea AIE, scăderea consumului este în parte efectul prețurilor ridicate și al indisponibilității produselor petroliere — un proces de „distrugere a cererii” produs tocmai de severitatea șocului de ofertă.