Numărul sesizărilor privind infracțiuni motivate de ură împotriva cetățenilor ucraineni a crescut cu peste 30% în Polonia în prima jumătate a anului 2026, pe fondul deteriorării percepției publice asupra Ucrainei și al intensificării disputelor politice și istorice dintre Varșovia și Kiev. Cazurile de agresiune înregistrate în ultimele luni au determinat guvernul lui Donald Tusk să ceară un răspuns mai ferm al autorităților și o temperare a retoricii politice.

Datele furnizate de Comandamentul General al Poliției pentru Rzeczpospolita indică 180 de sesizări privind infracțiuni motivate de ură împotriva cetățenilor ucraineni în primele șase luni ale anului, cu peste 30% mai multe decât în perioada similară din 2025. Cifrele reprezintă sesizări înregistrate de poliție și nu condamnări definitive.

În paralel, autoritățile judiciare au intensificat urmărirea acestui tip de infracțiuni. În 2026 au fost desemnate 50 de parchete specializate în investigarea faptelor motivate de prejudecăți și ură, iar peste 100 de procurori au fost pregătiți pentru asemenea dosare.

Între februarie și iunie, 283 de cauze privind infracțiuni motivate de prejudecăți au fost trimise în instanță, dintre care 220 prin rechizitoriu.

Atacuri la Wrocław, Bielsko-Biała și Poznań

Creșterea statistică a fost însoțită în această vară de mai multe incidente care au atras atenția publică.

La Wrocław, doi bărbați de 27 și 45 de ani au fost arestați preventiv după agresarea violentă a unui cuplu de cetățeni ucraineni, pe 26 iulie. Poliția a precizat că ancheta continuă și că este căutat și un al treilea suspect.

Cazul a determinat inclusiv deschiderea unei investigații separate asupra unor materiale publicate online de persoane asociate unei organizații de lupte, după ce procurorii au identificat conținut cu caracter xenofob și rasist, inclusiv mesaje îndreptate împotriva ucrainenilor.

Un alt incident s-a produs pe 11 iulie într-un autobuz municipal din Bielsko-Biała. Două fete ucrainene în vârstă de 11 ani au fost insultate pe criterii de naționalitate de un bărbat de 54 de ani, angajat al companiei locale de transport, dar aflat în timpul liber. Procuratura a deschis o anchetă în baza articolului din Codul Penal care sancționează insultarea publică a unei persoane din cauza apartenenței sale naționale.

La Poznań, poliția a reținut la sfârșitul lunii august un bărbat de 43 de ani după ce acesta a atacat într-un tramvai un cetățean ucrainean de 28 de ani, lovindu-l și adresându-i insulte pe criterii de naționalitate. Anchetatorii îl suspectează pe agresor de implicare în cel puțin alte cinci incidente similare.

Tusk cere oprirea violenței și acuză o radicalizare a discursului

Premierul Donald Tusk a intervenit public după agresiunea de la Wrocław și a cerut autorităților să răspundă ferm.

„Trebuie să declarăm război violenței și urii. Bandiții și această patologie, care au prins curaj datorită patronajului politic, nu se pot simți nepedepsiți”, a declarat premierul la 28 iulie.

Tusk i-a criticat explicit pe politicienii care, în opinia sa, contribuie prin discursurile lor la legitimarea ostilității față de ucraineni. Guvernul și opoziția se acuză reciproc de politizarea subiectului, într-un moment în care relația cu Ucraina devine tot mai importantă în perspectiva următoarelor alegeri parlamentare.

Tensiunile sociale se suprapun peste o schimbare vizibilă a opiniei publice.

Potrivit CBOS, în ianuarie 2026 doar 29% dintre polonezi declarau simpatie față de ucraineni, în timp ce 43% exprimau antipatie. Ucrainenii se aflau astfel printre grupurile față de care opiniile negative depășeau opiniile favorabile.

Într-un alt sondaj CBOS, publicat în iulie, 52% dintre respondenți s-au declarat împotriva continuării primirii refugiaților ucraineni, față de 42% care susțineau această politică. Totodată, 54% considerau că ajutorul acordat refugiaților de către Polonia este prea mare.

Volînia și politica istorică revin în centrul disputei

Una dintre principalele surse de tensiune rămâne memoria masacrelor din Volînia și Galiția de Est din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial.

Un sondaj CBOS realizat pentru Dziennik Gazeta Prawna în august arată că 45,4% dintre respondenți consideră disputele privind Volînia și politica istorică drept una dintre principalele cauze ale deteriorării atitudinii față de ucraineni. Ajutoarele sociale acordate cetățenilor ucraineni au fost indicate de 36,4%, propaganda și dezinformarea rusă de 26,2%, iar declarațiile și acțiunile politicienilor ucraineni față de Polonia de 24,4%.

Disputa s-a amplificat după ce Volodimir Zelenski a decis, la sfârșitul lunii mai, să acorde unei unități militare ucrainene numele „Eroilor UPA”.

Președintele Karol Nawrocki a reacționat la 19 iunie prin retragerea Ordinului Vulturul Alb acordat lui Zelenski în 2023. Președinția poloneză a legat explicit decizia de refuzul Kievului de a reveni asupra denumirii unității.

Nawrocki a declarat atunci că Polonia rămâne pregătită pentru cooperarea cu Ucraina, dar „nu va accepta glorificarea celor care au ucis civili polonezi neînarmați”.

Dispută în interiorul PiS privind ajutorul militar

Tema istorică a provocat tensiuni și în interiorul partidului Lege și Justiție.

Przemysław Czarnek, vicepreședinte al PiS și candidatul formațiunii pentru funcția de premier la următoarele alegeri, a afirmat în iulie că Polonia ar trebui să își folosească poziția în UE și NATO pentru a determina Ucraina să își schimbe politica față de Varșovia.

Czarnek a cerut inclusiv ca Uniunea Europeană să suspende temporar finanțarea armamentului și reconstrucției Ucrainei până când Kievul își modifică poziția în disputele istorice cu Polonia.

Declarația sa nu reprezintă însă poziția oficială a PiS. Liderul partidului, Jarosław Kaczyński, s-a delimitat rapid și a reafirmat că ajutorul militar acordat Ucrainei este „absolut necesar” pentru securitatea Poloniei, precizând că declarațiile lui Czarnek vor fi discutate de conducerea formațiunii.

Ucraina devine o temă tot mai importantă în politica poloneză

Polonia rămâne unul dintre principalele state europene implicate în sprijinirea Ucrainei și un nod logistic esențial pentru livrările occidentale către Kiev. În același timp, consensul politic și social existent după invazia rusă din februarie 2022 s-a erodat.

Problemele istorice, costurile asociate găzduirii refugiaților, ajutoarele sociale și modul în care trebuie continuat sprijinul pentru Kiev sunt tot mai prezente în disputa dintre guvern, PiS și formațiunile naționaliste.

Datele poliției arată, în paralel, că această schimbare de climat nu se limitează la dezbaterea politică. Numărul sesizărilor pentru infracțiuni motivate de ură împotriva ucrainenilor este în creștere, iar autoritățile poloneze au început să consolideze structurile de anchetă tocmai într-un moment în care relația cu Ucraina se profilează drept una dintre temele sensibile ale perioadei preelectorale din Polonia.