Șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a renunțat la lansarea unui grup consultativ de nivel înalt pentru apărare, la mai puțin de o săptămână după ce îl anunțase public. Inițiativa, care urma să reunească foști lideri politici și militari pentru a propune soluții rapide la vulnerabilitățile de apărare ale Europei, a fost retrasă după obiecțiile formulate de mai multe state membre, pe fondul unor nemulțumiri privind mandatul grupului, coordonarea cu capitalele și posibila suprapunere cu structurile deja existente la Bruxelles.
Lansarea era programată pentru luni, 7 septembrie, la Bibliothèque Solvay din Bruxelles, în prezența a aproximativ 150 de reprezentanți ai instituțiilor europene, NATO, mediului academic și centrelor de analiză. Invitații au fost informați duminică după-amiază că evenimentul a fost anulat.
Un oficial european a confirmat că decizia a venit după consultări cu miniștrii statelor membre.
„Unele state membre au considerat că aceasta nu era calea potrivită de urmat în acest moment. După unele discuții cu miniștrii, am decis să nu continuăm această inițiativă”, a declarat oficialul, precizând că Serviciul European de Acțiune Externă caută alte modalități de colaborare cu capitalele europene.
Kallas anunțase grupul cu numai câteva zile înainte
Inițiativa fusese prezentată oficial de Kaja Kallas la 1 septembrie, după reuniunea informală a miniștrilor apărării din UE desfășurată la Wicklow, în Irlanda.
Șefa diplomației europene anunțase atunci constituirea unui „High-Level Group on Defence”, format din lideri politici și militari cu experiență proveniți din mai multe state ale Uniunii, precum și din Regatul Unit și Ucraina.
Obiectivul declarat era identificarea unor soluții pentru reducerea mai rapidă a deficiențelor existente în capacitatea militară convențională europeană din cadrul NATO.
„Scopul este să aducem împreună unele dintre cele mai strălucite minți din securitate și apărare și să găsim soluții în afara tiparelor: cum putem acoperi aceste lacune mai repede și cum putem fi mai eficienți”, declara Kallas.
Grupul urma să aibă un rol exclusiv consultativ, fără competențe de decizie asupra politicilor statelor membre.
Retragerea inițiativei nu înseamnă însă că problema identificată de Kallas a fost abandonată.
„Diagnosticul nu s-a schimbat: Europa trebuie să livreze mai rapid în domeniul apărării”, a declarat un oficial european după anularea proiectului.
Rasmussen, Parly și Luik, printre numele vehiculate
Componența grupului nu fusese anunțată oficial.
Potrivit unor diplomați citați de presa europeană, conducerea acestuia urma să îi fie încredințată fostului secretar general al NATO Anders Fogh Rasmussen.
Printre membrii luați în calcul se aflau și Jüri Luik, fost ministru estonian al Apărării și fost ambasador al Estoniei la NATO, precum și Florence Parly, fost ministru francez al Forțelor Armate. Germania urma, de asemenea, să fie reprezentată.
Kallas precizase oficial încă din momentul anunțării proiectului că grupul urma să includă și reprezentanți din Regatul Unit și Ucraina.
Serviciul European de Acțiune Externă nu a confirmat însă public numele persoanelor selectate. Din acest motiv, lista membrilor trebuie tratată drept o informație provenită din surse diplomatice, nu drept o componență oficială definitivă.
Nemulțumiri în Germania și Italia
Opoziția nu a venit din partea unui singur stat.
ANSA relatează că printre capitalele nemulțumite s-au aflat Germania și Italia, iar rezerve au existat și la Paris. Principalul reproș ar fi vizat modul de pregătire a inițiativei: unele guverne ar fi fost informate foarte târziu, iar altele nu ar fi fost consultate suficient înainte de anunțarea publică a grupului.
În cazul Italiei a existat și o controversă suplimentară.
Surse diplomatice citate de ANSA au susținut că Roma nu ar fi fost mulțumită de profilul unei persoane luate în calcul pentru grup, descrisă drept apropiată de fostul premier Matteo Renzi. Presa italiană a indicat-o pe Roberta Pinotti, fost ministru al Apărării, drept posibilul nume aflat în discuție.
Surse din Ministerul italian al Apărării au negat însă că opoziția ministrului Guido Crosetto ar fi vizat o anumită persoană și au prezentat disputa ca fiind în primul rând una de metodă și coordonare instituțională.
Prin urmare, nu există suficiente elemente pentru a concluziona că problema italiană privind un anumit membru a reprezentat cauza principală a anulării proiectului.
Temeri privind suprapunerea cu atribuțiile Comisiei Europene
O altă critică formulată în discuțiile interne a privit posibilitatea ca noul grup să dubleze activitatea deja desfășurată de Comisia Europeană.
Potrivit diplomaților citați în relatările despre proiect, exista riscul unei suprapuneri în special cu activitatea comisarului european pentru apărare și spațiu, Andrius Kubilius, care menține deja contacte regulate cu experți, centre de analiză și foști oficiali pentru dezvoltarea politicilor europene de apărare.
Problema este cu atât mai sensibilă cu cât arhitectura europeană a apărării implică simultan statele membre, Comisia Europeană, Serviciul European de Acțiune Externă, Agenția Europeană de Apărare și NATO.
În aceste condiții, un nou organism consultativ putea ridica întrebări privind valoarea sa adăugată și relația cu structurile existente.
Episodul intervine în plină dezbatere privind viitorul diplomației europene
Retragerea proiectului are loc într-un context instituțional mai amplu.
Franța și Germania promovează o reformă a modului în care Uniunea Europeană își organizează politica externă. În declarația comună franco-germană din 17 iulie, Parisul și Berlinul au cerut explicit revizuirea arhitecturii acțiunii externe europene, inclusiv a relației dintre Înaltul Reprezentant, Comisia Europeană și Serviciul European de Acțiune Externă.
Propunerile discutate în ultimele săptămâni urmăresc creșterea coerenței politicii externe europene și reducerea fragmentării instituționale.
Una dintre variantele aflate în discuție ar plasa SEAE mai aproape de structura Comisiei Europene și de președintele acesteia, simultan cu extinderea unor atribuții ale Înaltului Reprezentant.
Unele surse diplomatice au interpretat proiectul grupului de apărare ca pe o încercare a lui Kallas de a consolida rolul SEAE în acest proces. Un diplomat citat în relatările despre negocierile interne a descris inițiativa drept o modalitate prin care aceasta încerca să își mențină relevanța instituțională.
Această interpretare nu reprezintă însă o poziție oficială a UE și nici o explicație demonstrată pentru crearea grupului. Oficial, Kallas a prezentat proiectul exclusiv ca pe un instrument destinat accelerării consolidării capacității europene de apărare.
Presiune asupra Serviciului European de Acțiune Externă
Disputa apare într-un moment în care Kallas încearcă să repoziționeze serviciul diplomatic european.
SEAE are o nouă conducere, cu fosta ministră olandeză a Apărării Kajsa Ollongren în funcția de secretar general și fostul ambasador francez la NATO David Cvach într-un post de secretar general adjunct cu responsabilități în domeniul apărării.
În paralel, Comisia Europeană și-a extins în ultimii ani instrumentele proprii privind industria de apărare, achizițiile comune și finanțarea capacităților militare.
Această evoluție a creat inevitabil zone de intersecție între competențele Comisiei și cele ale structurilor conduse de Înaltul Reprezentant.
Abandonarea grupului propus de Kallas ilustrează astfel nu doar dificultatea obținerii consensului între cele 27 de state asupra apărării, ci și o problemă instituțională mai profundă: stabilirea centrului de coordonare pentru politica europeană de securitate într-un moment în care UE încearcă să își majoreze rapid capacitatea militară.
Pentru moment, proiectul în forma anunțată la 1 septembrie nu va mai fi lansat. SEAE a transmis că va căuta un alt format prin care statele membre să fie implicate în analiza lacunelor de apărare și în formularea unor soluții pentru accelerarea consolidării capacităților europene.
Obiectivul inițial rămâne, așadar, pe agenda Bruxellesului. Formula instituțională propusă de Kaja Kallas nu a trecut însă de testul politic al capitalelor europene.
