Uniunea Europeană a suportat costuri suplimentare de 47 de miliarde de euro pentru combustibilii fosili din Orientul Mijlociu
În primele 100 de zile de la izbucnirea conflictului din Orientul Mijlociu, Uniunea Europeană a plătit cu 47 de miliarde de euro mai mult pentru importurile de combustibili fosili, fără o creștere a volumelor importate.
Conform datelor transmise de agenția DPA, această sumă suplimentară, echivalentă a 54,3 miliarde de dolari, reprezintă majorările de preț generate de contextul geopolitic tensionat, nu o creștere a cantității de resurse intrate în blocul comunitar. Oficialii de la Bruxelles dau asigurări că fluxurile de aprovizionare nu au fost puse în pericol, datorită măsurilor de siguranță implementate strategic în ultima perioadă.
Un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a declarat luni: „Acesta este preţul pe care îl plătim fără nicio moleculă de energie în plus”. Oficialul a ținut să puncteze că, dincolo de impactul financiar evident, cetățenii și companiile de pe continent nu au avut de suferit de pe urma blocajelor sau a penuriilor de combustibil.
„Dar este important să spunem că nu am suferit niciun fel de perturbări. Securitatea aprovizionării este asigurată şi acesta este cel mai important lucru”, a adăugat oficialul.
Rezistența rețelelor europene la șocul generat de conflictul din Orientul Mijlociu a fost rezultatul transformărilor structurale din ultimii ani, inclusiv diversificarea furnizorilor externi și investițiile în capacitățile locale. Purtătorul de cuvânt a explicat că UE şi-a diversificat sursele de energie, a sporit ponderea energiei interne şi a îmbunătățit eficiența energetică.
Bruxelles-ul rămâne în alertă maximă și monitorizează evoluția piețelor internaționale, fiind pregătit să adopte acțiuni suplimentare dacă tensiunile escaladează din nou.
Comisia Europeană pregătește un set complex de măsuri pentru a combate efectele economice nefaste ale prețurilor ridicate la utilități, inclusiv strategii de relaxare fiscală pentru sectorul regenerabil și creșterea flexibilității sistemelor de distribuție a electricității, potrivit unor surse anonime din instituție.
Potrivit surselor, luna viitoare va fi propus un nou regulament pentru adoptarea contoarelor inteligente și modificări fiscale menite să promoveze energia curată. Această inițiativă legislativă face parte dintr-un efort mai amplu de desprindere definitivă de dependența de hidrocarburi din import, în condițiile în care 57% din totalul resurselor energetice de care are nevoie spațiul european sunt aduse din afara granițelor.
O prioritate zero a noii strategii europene este sprijinirea marilor consumatori industriali afectați de facturile exorbitante. Executivul european dorește să diminueze nivelul minim al accizei aplicate electricității sub pragul stabilit pentru gazele naturale și să identifice mecanisme specifice de reducere a poverii fiscale pentru companiile din industria grea.
Reprezentanții acestei industrii au avertizat că resursele financiare destinate investițiilor locale sunt complet înghițite de costurile operaționale cu energia, existând un risc real de închidere definitivă a unor capacități de producție vitale.
Noul pachet legislativ va fi prezentat oficial în cursul lunii viitoare și va fi însoțit de o strategie extinsă privind electrificarea. Deși rețeaua europeană este recunoscută ca fiind cea mai interconectată structură de profil la nivel global, ea necesită fonduri substanțiale pentru digitalizare și adaptare, inclusiv pentru a elimina momentele în care parcurile eoliene sau fotovoltaice sunt oprite forțat în zilele cu resurse abundente doar pentru că rețeaua nu poate prelua sau stoca surplusul de electricitate.
O componentă esențială a digitalizării o reprezintă introducerea obligatorie a sistemelor de măsurare de ultimă generație. Noul regulament va impune standarde stricte pentru statele membre, stabilind ca cel puțin jumătate din numărul total de consumatori finali din fiecare țară să beneficieze de contoare inteligente până la finalul acestui deceniu. Ulterior, ținta de implementare va fi ridicată la minimum 65% până în anul 2033.
