Președintele francez Emmanuel Macron se află duminică, 20 septembrie, în Saint-Pierre și Miquelon, unde urmează să îl primească pe premierul canadian Mark Carney pentru discuții axate pe energie, securitate economică și consolidarea relațiilor dintre Canada, Franța și Uniunea Europeană. Întâlnirea are și o puternică dimensiune simbolică, după ce președintele american Donald Trump a publicat recent o hartă în care mai multe teritorii nord-americane și caraibiene, inclusiv arhipelagul francez, apăreau acoperite de drapelul Statelor Unite. (Reuters)
Emmanuel Macron a ajuns în Saint-Pierre și Miquelon sâmbătă, 19 septembrie, iar vizita sa în arhipelag se desfășoară în perioada 19-21 septembrie. Este prima deplasare a unui președinte francez în teritoriu după vizita lui François Hollande din 2014. (Le Monde.fr)
Mark Carney este programat să ajungă duminică la ora locală 12:30, urmând să participe la un prânz de lucru cu Macron, la o ceremonie de depunere de coroane și, ulterior, la o declarație comună. (Canada PM)
Saint-Pierre și Miquelon, avanpost francez în Atlanticul de Nord
Situat la aproximativ 25 de kilometri de provincia canadiană Newfoundland și Labrador, arhipelagul Saint-Pierre și Miquelon este o colectivitate franceză de peste mări și reprezintă unul dintre cele mai importante puncte ale prezenței strategice franceze în Atlanticul de Nord. Franța și Canada au inclusiv o frontieră maritimă comună în această zonă. (Canada PM)
Datele oficiale franceze indică o populație municipală de 5.790 de locuitori pentru întreaga colectivitate, dintre care 5.194 în Saint-Pierre și 596 în Miquelon-Langlade. (Insee)
Palatul Élysée consideră teritoriul relevant pentru mai multe dosare strategice simultan: prezența geostrategică a Franței în Atlanticul de Nord, proximitatea față de America de Nord și Arctica, suveranitatea maritimă, adaptarea la schimbările climatice și cooperarea cu Ottawa. (MarketScreener)
Poziția arhipelagului îi oferă Parisului o prezență directă într-o regiune care capătă o importanță tot mai mare pe fondul competiției pentru rutele arctice, resurse energetice, infrastructură critică și securitate maritimă.
Vizită cu mesaj de suveranitate după postarea lui Donald Trump
Dimensiunea simbolică a deplasării a crescut după ce Donald Trump a publicat, pe 7 septembrie, o imagine reprezentând o hartă extinsă a Americii de Nord și Centrale acoperită de drapelul Statelor Unite.
Imaginea includea Canada, Groenlanda, Mexicul, mai multe state din America Centrală și Caraibe, dar și teritorii franceze precum Saint-Pierre și Miquelon, Guadelupa și Martinica. Franța nu a răspuns public imediat postării. (Le Monde.fr)
Administrația prezidențială franceză a prezentat vizita Macron-Carney drept o reafirmare a principiilor suveranității naționale, libertății, democrației și statului de drept. (Hürriyet Daily News)
În acest context, prezența celor doi lideri în arhipelag transmite și un mesaj privind menținerea controlului francez asupra teritoriului și cooperarea dintre Paris și Ottawa într-o zonă aflată în imediata vecinătate a Canadei.
Energia devine una dintre principalele teme ale întâlnirii
Unul dintre cele mai importante dosare ale discuțiilor îl reprezintă securitatea energetică.
Macron a anunțat pe 18 septembrie că întâlnirea cu Mark Carney va fi folosită pentru intensificarea schimburilor dintre Franța și Canada în domeniul produselor petroliere și al gazului natural lichefiat. Parisul încearcă să își diversifice sursele de aprovizionare în contextul actualei crize energetice și al riscurilor care afectează fluxurile energetice din Orientul Mijlociu. (elysee.fr)
Agenda oficială canadiană este mai largă. Ottawa a anunțat că cei doi lideri vor discuta despre aprofundarea cooperării în sectoare precum energia, mineralele critice, industria aerospațială, tehnologiile cuantice, sateliții și supercomputingul. (Canada PM)
Relația economică bilaterală este deja semnificativă. Comerțul cu bunuri dintre Franța și Canada a ajuns în 2025 la 15,2 miliarde de dolari canadieni, potrivit guvernului de la Ottawa, iar schimburile bilaterale au crescut cu aproape două treimi într-un deceniu. (Canada PM)
Canada își accelerează apropierea de Uniunea Europeană
Întâlnirea din Saint-Pierre și Miquelon are loc într-un moment în care Ottawa încearcă să își diversifice relațiile economice și strategice, pe fondul deteriorării relațiilor comerciale cu Statele Unite.
În discursul privind Starea Uniunii din 16 septembrie, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a propus deschiderea posibilității ca Canada să devină primul „membru asociat” al Uniunii Europene. Conceptul nu reprezintă aderarea Canadei la UE și nu dispune în prezent de un cadru juridic consacrat comparabil cu statutul unui stat membru. (European Commission)
Bruxellesul propune dezvoltarea unei „Alliance for the Future” între cele două părți, care ar include cooperarea în domeniul securității economice, tehnologiilor, industriei de apărare, Arcticii, energiei, mineralelor critice, inteligenței artificiale, tehnologiilor cuantice și securității cibernetice. (EU Commission Cyprus)
Mark Carney a precizat însă că Ottawa nu urmărește aderarea deplină la Uniunea Europeană, ci construirea unei relații strategice distincte și mai profunde cu blocul comunitar. (Reuters)
CETA rămâne aplicat provizoriu
Relația comercială Canada-UE continuă să se bazeze în principal pe Acordul economic și comercial cuprinzător, CETA.
Acordul este aplicat provizoriu din 21 septembrie 2017, însă intrarea sa integrală în vigoare necesită finalizarea ratificării la nivelul tuturor statelor membre. Baza oficială a Consiliului Uniunii Europene arată că mai multe state nu au transmis încă notificarea de ratificare, printre acestea aflându-se și Franța. România și-a notificat ratificarea în decembrie 2020. (Consilium)
Prin urmare, eventuala creare a unui nou statut pentru relația dintre Canada și Uniunea Europeană ar necesita o construcție politică și juridică suplimentară, dincolo de cadrul comercial existent.
Vizita din Saint-Pierre și Miquelon precede deplasarea lui Emmanuel Macron la New York pentru sesiunea Adunării Generale a ONU. Pentru Paris, arhipelagul reprezintă simultan un teritoriu francez, un punct de sprijin în Atlanticul de Nord și o frontieră maritimă cu Canada. Pentru Ottawa, întâlnirea se înscrie într-o strategie mai amplă de extindere a relațiilor economice și de securitate cu partenerii europeni, într-un moment de tensiuni comerciale accentuate cu Washingtonul. (Reuters)
