Comisia Europeană propune interzicerea conturilor pe rețelele sociale pentru copiii sub 13 ani și introduce un sistem gradual de acces până la vârsta de 15 ani. Adolescenții de 13 și 14 ani ar putea utiliza doar „mini-conturi” create și controlate de părinți sau tutori, cu funcționalități restrânse și o limită de maximum o oră pe zi. Proiectul EU KIDS Act extinde totodată obligațiile de protecție asupra platformelor video, jocurilor online și serviciilor bazate pe inteligență artificială.
Comisia Europeană a prezentat, pe 17 septembrie 2026, propunerea de regulament EU KIDS Act – „EU Keeping Internet Digital Spaces Accountable and Trustworthy”, un nou cadru legislativ destinat protejării minorilor în mediul digital. Proiectul se află la începutul procedurii legislative ordinare și trebuie negociat și aprobat de Parlamentul European și de Consiliul UE înainte de a deveni lege.
„Astăzi, copiii noștri interacționează cu unele dintre cele mai sofisticate tehnologii create vreodată, iar acestea nu au fost create având în vedere bunăstarea și dezvoltarea copiilor”, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, la prezentarea inițiativei.
Proiectul introduce pentru prima dată un prag armonizat la nivelul Uniunii Europene pentru deschiderea autonomă a conturilor pe rețelele sociale și platformele de partajare video.
Acces gradual la rețelele sociale: trei categorii de vârstă
Potrivit propunerii Comisiei, copiii sub 13 ani nu ar mai putea avea propriile conturi pe rețelele sociale. Ar rămâne posibil accesul la anumite servicii video concepute special pentru copii, însă numai prin intermediul contului unui părinte sau tutore și într-un mediu controlat.
Pentru copiii de 13 și 14 ani, părinții sau tutorii ar putea crea „mini-conturi” pe platformele sociale și de partajare video. Acestea ar avea funcționalități strict limitate, contactele ar fi restrânse, iar timpul de utilizare ar fi plafonat la maximum o oră pe zi. Părinții ar avea la dispoziție o aplicație specială pentru administrarea și monitorizarea contului.
Începând cu vârsta de 15 ani, adolescenții ar putea să își deschidă singuri conturi, fără aprobarea părinților, dar platformele ar fi obligate să ofere un mediu configurat implicit pentru siguranța minorilor.
Pragul de 15 ani reprezintă astfel vârsta minimă propusă de Comisie pentru crearea unui cont autonom, nu o interdicție generală a accesului la internet pentru persoanele mai tinere.
„Infinite scroll”, publicitate personalizată și contacte nesolicitate, vizate de noile reguli
EU KIDS Act nu se limitează la stabilirea unor praguri de vârstă. Proiectul introduce obligații de tip „safety by design” pentru serviciile digitale accesibile minorilor.
Platformele ar urma să nu mai poată utiliza pentru conturile minorilor o serie de mecanisme considerate susceptibile să încurajeze utilizarea excesivă. Printre acestea se numără derularea infinită fără pauze, anumite sisteme de recompense, fluxurile de recomandări bazate pe profilarea utilizatorului și notificările push în timpul unui interval de somn de opt ore, stabilit între orele 22:00 și 08:00.
Contactele nesolicitate din partea persoanelor necunoscute ar urma să fie interzise, iar profilurile minorilor să fie configurate implicit ca private. Accesul la geolocalizare, cameră și microfon ar trebui, de asemenea, dezactivat implicit.
Platformele ar trebui să ofere instrumente ușor accesibile pentru blocarea sau dezactivarea altor utilizatori, iar sistemele de recomandare destinate copiilor ar trebui proiectate astfel încât să reducă expunerea la conținut dăunător.
Jocurile online și chatboturile AI intră și ele sub incidența regulamentului
Domeniul de aplicare al proiectului este mai larg decât rețelele sociale.
Regulamentul propus acoperă platformele sociale, serviciile de partajare video, magazinele de aplicații, jocurile online, sistemele de operare, așa-numiții „AI companions” și chatboturile conversaționale generale.
Pragurile de 13 și 15 ani pentru crearea conturilor se referă în principal la rețelele sociale și platformele video. Jocurile și sistemele de inteligență artificială sunt însă vizate de obligațiile speciale privind proiectarea sigură pentru minori.
Chatboturile și companionii AI destinați sau accesibili copiilor ar trebui să fie dezactivați implicit și nu ar trebui proiectați astfel încât să stimuleze dependența emoțională a minorilor.
Comisia intenționează astfel să plaseze responsabilitatea principală asupra furnizorilor de servicii. Potrivit propunerii, companiile vor trebui să demonstreze că produsele lor sunt adecvate vârstei și sigure prin concepție, inversând ceea ce Bruxellesul descrie drept actuala „sarcină a probei”.
Nerespectarea unor obligații ar putea atrage sancțiuni de până la 6% din cifra de afaceri anuală globală, în linie cu mecanismul de sancționare utilizat în legislația europeană privind serviciile digitale.
Cum va verifica UE vârsta utilizatorilor
Una dintre cele mai dificile componente ale viitorului sistem este verificarea vârstei fără transformarea accesului la internet într-un mecanism de identificare permanentă.
Comisia a dezvoltat deja o soluție europeană open-source pentru verificarea vârstei, aflată în etapa de implementare în mai multe state membre. Sistemul este conceput astfel încât platformei să îi poată fi transmisă dovada că utilizatorul îndeplinește condiția de vârstă, fără ca aceasta să primească identitatea persoanei.
Comisia precizează că soluția sa nu stochează documente de identitate sau date biometrice și ar urma să poată funcționa ulterior împreună cu Portofelul european pentru identitatea digitală.
Henna Virkkunen, vicepreședinta executivă a Comisiei Europene pentru suveranitate tehnologică, securitate și democrație, a afirmat că demonstrarea vârstei online trebuie să dezvăluie „absolut nimic altceva decât vârsta” utilizatorului.
Problema confidențialității rămâne însă contestată. Organizațiile din industria tehnologică avertizează că procesarea la scară largă a informațiilor privind vârsta și legăturile dintre copii și părinți ar putea genera noi riscuri de securitate informatică. CCIA Europe, organizație care reprezintă inclusiv companii precum Google și Meta, a avertizat că astfel de baze de informații ar putea deveni ținte atractive pentru atacatori.
Organizațiile pentru drepturi digitale ridică, separat, problema riscului ca sistemele de verificare a vârstei să ducă la excluderea unor utilizatori sau la dezvoltarea unei infrastructuri de identificare care ar putea fi utilizată ulterior în alte scopuri.
UE încearcă să înlocuiască regulile naționale diferite cu un singur sistem
Una dintre motivațiile principale ale Comisiei este proliferarea unor reglementări diferite în statele europene.
Documentele oficiale ale Comisiei arată că Franța, Italia, Grecia, Austria, Polonia și Belgia au notificat în 2025 și 2026 diferite proiecte naționale privind limitarea accesului minorilor la anumite servicii digitale, în timp ce în aproape toate celelalte state membre au existat consultări, inițiative parlamentare sau planuri guvernamentale.
Franța a încercat să introducă un prag național de 15 ani, dar măsura a întâmpinat obstacole constituționale legate de libertatea de exprimare, unul dintre argumentele Comisiei pentru crearea unui sistem european uniform.
Abordările naționale au propus praguri cuprinse între 13 și 16 ani și diferă inclusiv în privința rolului acordului parental și a serviciilor acoperite. Comisia argumentează că această fragmentare creează atât niveluri diferite de protecție pentru copii, cât și probleme juridice și costuri suplimentare pentru companiile care operează în întreaga Uniune.
EU KIDS Act este propus sub forma unui regulament, ceea ce înseamnă că, dacă va fi adoptat, va fi direct aplicabil în toate statele membre, fără a necesita transpunerea prin 27 de legislații naționale distincte.
Modelul australian și dificultatea aplicării unei interdicții
Inițiativa europeană vine după adoptarea unor măsuri similare în Australia, care a devenit, în decembrie 2025, prima țară care a introdus la nivel național o interdicție privind conturile pe principalele rețele sociale pentru persoanele sub 16 ani.
Experiența australiană a arătat însă și dificultatea aplicării efective a unor asemenea restricții, inclusiv posibilitatea ca minorii să ocolească mecanismele de verificare a vârstei. Comisia Europeană încearcă să evite o parte dintre aceste probleme printr-un sistem comun de verificare independent de platforme și prin transferarea explicită a obligațiilor de conformare asupra companiilor.
Când ar putea deveni aplicabile noile reguli
EU KIDS Act nu este în prezent lege și nu există o dată certă la care restricțiile vor deveni obligatorii.
Proiectul intră acum în negocieri între Parlamentul European și cele 27 de state membre în cadrul Consiliului UE, iar textul poate suferi modificări înainte de adoptarea finală.
În forma propusă de Comisie, regulamentul ar intra în vigoare la 20 de zile după publicarea sa în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, iar majoritatea dispozițiilor ar începe să se aplice șase luni mai târziu. Documentul nu stabilește însă în acest moment anul 2028 drept dată de intrare în vigoare, deoarece calendarul depinde de durata negocierilor legislative.
Platformele ar mai avea apoi obligația de a identifica, în termenul prevăzut de regulament, conturile existente aparținând utilizatorilor sub pragurile de vârstă și de a le dezactiva atunci când vârsta necesară nu poate fi confirmată.
Prin EU KIDS Act, Bruxellesul încearcă astfel să treacă de la o abordare în care părinții și copiii sunt principalii responsabili pentru gestionarea riscurilor digitale la una în care platformele trebuie să demonstreze că serviciile oferite minorilor sunt sigure încă din faza de proiectare.
