China a respins noile sancțiuni americane împotriva Rusiei și posibilitatea aplicării unor tarife secundare de până la 100% statelor care continuă să importe petrol sau gaze rusești. Beijingul avertizează că își rezervă dreptul de a lua „toate măsurile necesare” pentru protejarea intereselor sale, după ce președintele Donald Trump a promulgat „Lindsey O. Graham Sanctioning Russia and Iran Act of 2026”.
Ministerul Comerțului din China a reacționat sâmbătă, 19 septembrie, la promulgarea noii legislații americane, precizând că Beijingul se opune sancțiunilor unilaterale care nu au autorizarea Organizației Națiunilor Unite și, în formularea autorităților chineze, nu au o bază în dreptul internațional.
Donald Trump a semnat legea vineri, 18 septembrie, ora Washingtonului. Legislația extinde sancțiunile împotriva Rusiei și creează un nou mecanism prin care administrația americană poate aplica tarife de până la 100% unor state care continuă să achiziționeze energie din Rusia.
„China a desfășurat întotdeauna o cooperare economică și comercială normală cu țările din întreaga lume, pe baza egalității și a beneficiului reciproc. O asemenea cooperare nu vizează nicio terță parte și nu este supusă interferențelor sau constrângerilor unei terțe părți”, a transmis Ministerul Comerțului de la Beijing.
Instituția a avertizat totodată că Beijingul va urmări îndeaproape aplicarea noii legislații americane.
„Vom continua să urmărim îndeaproape măsurile ulterioare ale părții americane și ne rezervăm dreptul de a lua toate măsurile necesare pentru a proteja cu fermitate suveranitatea națională și interesele de dezvoltare ale Chinei, precum și drepturile și interesele legitime ale companiilor chineze”, se arată în declarația oficială.
Beijingul a cerut, în același timp, Washingtonului să mențină stabilitatea relațiilor economice și comerciale prin dialog și consultări și să evite măsuri care ar putea afecta lanțurile globale de aprovizionare.
Tarife de până la 100% pentru marii cumpărători de energie rusească
Noua lege nu nominalizează China sau India, însă prevede aplicarea, în termen de 30 de zile, a unor tarife de până la 100% asupra mărfurilor importate în Statele Unite din cele cinci state care cumpără cele mai mari cantități de petrol sau gaze naturale din Rusia. Sunt vizate, de asemenea, țările care continuă în mod conștient noi achiziții de energie rusească după expirarea perioadei prevăzute de lege și statele considerate printre principalii facilitatori ai eludării sancțiunilor.
China și India se numără printre principalii cumpărători de petrol rusesc, ceea ce le expune direct riscului de a fi incluse în mecanism. Totuși, Reuters notează că textul lasă administrației americane o marjă semnificativă de interpretare, deoarece nu stabilește nominal statele vizate și nu precizează în detaliu metodologia prin care vor fi determinate clasamentele celor mai mari importatori.
Legea îi acordă președintelui american și posibilitatea de a suspenda sau excepta anumite sancțiuni și tarife din considerente de securitate națională, cu notificarea Congresului. Prin urmare, promulgarea legislației nu înseamnă că China sau India sunt supuse automat, în acest moment, unor tarife americane de 100%.
Pe lângă componenta comercială, actul legislativ extinde sancțiunile împotriva sectoarelor energetic și de apărare ale Rusiei și împotriva așa-numitei „flote din umbră” de petroliere utilizate pentru transportul energiei rusești și evitarea restricțiilor occidentale.
Beijingul invocă „jurisdicția extrateritorială”
Poziția Ministerului Comerțului continuă linia exprimată de diplomația chineză încă înainte de promulgarea legii.
Pe 17 septembrie, după adoptarea proiectului de către Camera Reprezentanților, purtătorul de cuvânt al Ministerului chinez de Externe, Guo Jiakun, a declarat că Beijingul se opune „jurisdicției extrateritoriale” și sancțiunilor unilaterale care, în opinia Chinei, nu au o bază în dreptul internațional și nu sunt autorizate de Consiliul de Securitate al ONU.
Poziția Chinei nu reprezintă însă o constatare juridică acceptată universal. Statele Unite și alte state folosesc sancțiuni autonome și măsuri secundare în cadrul propriilor regimuri juridice, în timp ce Beijingul contestă legitimitatea aplicării extrateritoriale a acestora.
Noua legislație apare într-un moment sensibil pentru relația dintre Washington și Beijing. Oficialii americani și chinezi negociază în prezent o serie de dosare comerciale și strategice înaintea summitului programat între Donald Trump și Xi Jinping, iar tarifele, comerțul cu energie și sancțiunile se numără printre subiectele aflate pe agenda bilaterală.
India avertizează asupra efectelor asupra relației cu Statele Unite
India se află într-o poziție similară, fiind unul dintre cei mai importanți importatori de petrol rusesc.
Ministerul indian de Externe a transmis Washingtonului că eventualele tarife legate de achizițiile de petrol din Rusia ar putea afecta relațiile bilaterale și piața internațională a energiei. New Delhi a precizat că va continua să își asigure necesarul energetic din surse diverse, în funcție de condițiile pieței, și că este pregătit să ia măsuri pentru protejarea intereselor sale comerciale și economice.
Pentru India, riscul este amplificat de faptul că Statele Unite reprezintă principala destinație pentru exporturile sale de bunuri. Posibile tarife suplimentare ar putea complica negocierile comerciale dintre Washington și New Delhi, aflate deja într-o etapă dificilă.
Aplicarea concretă a noii legi va depinde acum de modul în care administrația Trump va stabili statele vizate, nivelul efectiv al tarifelor și eventualele derogări. Cert este că Washingtonul dispune, după promulgarea actului, de un instrument comercial suplimentar pentru a exercita presiuni asupra marilor cumpărători de energie rusească, iar Beijingul a transmis oficial că este pregătit să răspundă dacă interesele economice chineze vor fi afectate.
