Polonia a obținut un răspuns favorabil din partea Pentagonului pentru proiectul unei baze militare americane permanente, însă decizia finală aparține Casei Albe și este așteptată la începutul lunii decembrie. Anunțul a fost făcut la 10 noiembrie de ministrul polonez al Apărării, Władysław Kosiniak-Kamysz, după discuțiile cu omologul american Pete Hegseth. În paralel, România urmărește menținerea și consolidarea prezenței militare americane, oferind sprijin pentru găzduirea și susținerea operațională a trupelor SUA.
Proiectul polonez face parte dintr-un proces mai amplu de reorganizare a prezenței militare americane în Europa. Pentru statele de pe flancul estic al NATO, discuțiile cu Washingtonul privesc atât numărul și statutul forțelor americane, cât și contribuțiile naționale necesare pentru găzduirea acestora.
Pentagonul susține proiectul Poloniei, dar decizia aparține Casei Albe
În timpul vizitei sale la Washington, din 10 noiembrie, Władysław Kosiniak-Kamysz a discutat cu Pete Hegseth despre înființarea unei baze permanente pentru forțele americane în Polonia.
Potrivit comunicatului Ministerului polonez al Apărării, Hegseth i-a transmis omologului său că proiectul evoluează favorabil. Ministrul polonez a interpretat răspunsul drept un acord de principiu al Pentagonului, precizând că hotărârea finală urmează să fie luată de Casa Albă la începutul lunii decembrie.
Inițiativa are deja un cadru guvernamental. La 16 iunie, executivul de la Varșovia a adoptat o hotărâre prin care a autorizat Ministerul Apărării să înceapă demersurile pentru înființarea unei baze militare americane permanente.
Documentul prevede negocieri cu administrația SUA și elaborarea unei propuneri care să includă amplasamentul, infrastructura necesară și costurile sprijinului logistic oferit de Polonia.
Premierul Donald Tusk a prezentat proiectul ca pe un angajament care presupune pregătiri financiare, logistice, organizatorice și de infrastructură, nu doar obținerea unui acord politic.
Negocierile tehnice au avansat în septembrie, când reprezentanții ministerelor și structurilor militare ale celor două țări au stabilit calendarul consultărilor și constituirea unor grupuri de lucru. Discuțiile se desfășoară în cadrul acordului bilateral de cooperare consolidată în domeniul apărării, semnat în 2020.
O bază permanentă ar permite dezvoltarea unor facilități destinate găzduirii de lungă durată a personalului american și ar completa infrastructura militară deja utilizată de Statele Unite în Polonia.
Totuși, aprobarea proiectului și stabilirea efectivelor permanente sunt etape distincte. Autoritățile poloneze nu au anunțat finalizarea unui acord bilateral care să stabilească definitiv dimensiunea, amplasamentul și calendarul operațional al viitoarei baze.
România propune susținerea financiară și logistică a prezenței militare americane
România urmărește un obiectiv similar celui al Poloniei: menținerea trupelor americane pe teritoriul național și consolidarea capacităților militare ale Statelor Unite pe flancul estic al NATO. Bucureștiul a discutat cu Washingtonul despre contribuțiile necesare pentru găzduirea acestor forțe, inclusiv în contextul propunerii președintelui Nicușor Dan privind împărțirea costurilor staționării.
Dimensiunea financiară a propunerii prezidențiale nu este însă stabilită într-un document oficial public identificat. Nu poate fi confirmată, pe această bază, existența unei obligații a României de a plăti o sumă fixă pentru fiecare militar american.
Poziția instituțională a Bucureștiului este confirmată de comunicatul Ministerului Apărării Naționale din 5 noiembrie, referitor la întâlnirea dintre ministrul Ștefan-Radu Oprea și Elbridge Colby, subsecretarul american responsabil de politica de apărare.
Potrivit comunicatului oficial al MApN, România și-a reafirmat interesul pentru susținerea prezenței militare americane și a prezentat investițiile în modernizarea infrastructurii, dezvoltarea capacităților de găzduire și îmbunătățirea condițiilor oferite forțelor SUA.
Discuțiile au inclus securitatea Mării Negre, întărirea apărării pe flancul estic al NATO și dezvoltarea cooperării industriale în domeniile producției, mentenanței și logisticii militare.
Spre deosebire de Polonia, care a adoptat deja o hotărâre guvernamentală pentru pregătirea unei baze permanente, România nu a anunțat prin documentele oficiale consultate un proiect echivalent, cu amplasament, efective și finanțare stabilite.
Diferența privește stadiul administrativ al celor două inițiative, nu importanța acordată parteneriatului militar cu Statele Unite.
Consolidarea prezenței americane, o prioritate pentru securitatea Mării Negre
Interesul României pentru menținerea trupelor americane trebuie analizat și în contextul ajustărilor efectivelor SUA din Europa.
Ministerul Apărării Naționale a confirmat anterior că Washingtonul a decis să oprească rotația unei brigăzi americane cu elemente desfășurate în mai multe state NATO, inclusiv în România, la Mihail Kogălniceanu.
Potrivit comunicatului MApN privind redimensionarea forțelor americane, aproximativ 1.000 de militari americani urmau să rămână în România după această ajustare. Ministerul a explicat că măsura face parte din reevaluarea posturii militare globale a Statelor Unite.
Prezența americană în România este reglementată prin acordul bilateral privind activitățile forțelor SUA staționate pe teritoriul național, semnat în 2005 și ratificat în 2006. Acesta oferă cadrul juridic pentru cooperarea militară și pentru aranjamentele de implementare convenite între cele două state.
În Polonia, procesul actual urmărește trecerea la o infrastructură permanentă suplimentară, susținută prin angajamente financiare și logistice ale statului gazdă. În România, prioritatea exprimată oficial este consolidarea capacităților existente și crearea condițiilor pentru susținerea prezenței americane în regiunea Mării Negre.
Ambele inițiative se înscriu în negocierile privind distribuirea responsabilităților între Statele Unite și aliații europeni. O contribuție financiară mai mare a statului gazdă poate facilita desfășurarea forțelor americane, dar nu constituie, în sine, o garanție privind efectivele, durata staționării sau tipul unităților militare dislocate.
Decizia pe care administrația Trump urmează să o ia asupra proiectului polonez va stabili dacă negocierile de la Varșovia se concretizează într-o bază permanentă. Pentru România, discuțiile cu Washingtonul continuă în cadrul parteneriatului strategic, fără ca autoritățile să fi anunțat un acord financiar definitiv privind staționarea trupelor SUA.
Citește și
Armata europeană câștigă susținere în UE. România, pe primul loc, cu 82% sprijin pentru inițiativă
