România înregistrează cel mai ridicat nivel de susținere pentru crearea unei armate comune a Uniunii Europene dintre cele 11 state membre UE incluse în sondajul GLOBSEC Trends 2026. Potrivit raportului publicat vineri, 13 noiembrie, 82% dintre respondenții români susțin inițiativa, comparativ cu 71% la nivelul statelor UE analizate. Rezultatele reflectă preocupările europenilor privind securitatea continentului, războiul Rusiei împotriva Ucrainei și viitorul angajamentului militar american.
România depășește Franța și Germania în susținerea unei armate comune
Raportul GLOBSEC Trends 2026 plasează România pe primul loc între țările analizate, cu un sprijin de 82% pentru constituirea unei armate europene. Urmează Lituania, cu 78%, și Franța, cu 75%. În Letonia, susținerea ajunge la 73%, în Estonia la 71%, iar în Polonia și Bulgaria la câte 70%.
Inclusiv în Germania, unde integrarea militară europeană a fost privită tradițional cu mai multă prudență, 69% dintre respondenți susțin ideea unei armate comune.
Cercetarea a fost realizată de HarrisX în perioada 11–19 mai 2026, prin interviuri online, pe un eșantion total de 13.730 de persoane din 14 țări. Dintre acestea, 11 sunt membre ale Uniunii Europene, celelalte fiind Ucraina, Regatul Unit și Statele Unite.
În România au fost intervievate 1.010 persoane, marja de eroare raportată fiind de aproximativ 3,1 puncte procentuale. Rezultatul de 71% pentru armata europeană se referă la statele UE incluse în cercetare, nu la un sondaj desfășurat în toate cele 27 de state membre.
Europenii vor capacități militare proprii, dar fără să renunțe la NATO
Susținerea pentru o armată europeană nu presupune abandonarea Organizației Tratatului Atlanticului de Nord (NATO). Potrivit raportului, 78% dintre respondenții din statele UE analizate consideră că Uniunea ar trebui să își dezvolte propriile capacități de apărare, în paralel cu Alianța Nord-Atlantică.
Totodată, 78% dintre participanții din statele europene membre NATO declară că ar vota pentru menținerea țării lor în Alianță, dacă ar fi organizat un referendum pe această temă.
Rezultatele indică o preferință pentru consolidarea componentei europene de apărare, fără înlocuirea structurilor de securitate existente.
Sondajul evidențiază însă și limitele încrederii în capacitatea Europei de a acționa independent. Deși 83% dintre respondenții din UE consideră că statele europene ar trebui să își asume mai multă responsabilitate pentru propria securitate în eventualitatea reducerii rolului american, numai aproximativ jumătate dintre europenii chestionați cred că Europa și-ar putea asigura securitatea fără un sprijin puternic din partea Statelor Unite.
Rusia rămâne principala amenințare externă, iar încrederea în SUA este afectată
Raportul GLOBSEC arată că Rusia este identificată drept principala amenințare externă de peste două treimi dintre respondenți. În același timp, mai mult de o treime dintre participanții din țările europene analizate consideră Statele Unite o amenințare pentru securitatea propriei țări.
Germania se distinge prin faptul că majoritatea respondenților exprimă această percepție asupra Washingtonului. Cu toate acestea, sprijinul pentru prezența militară americană în Europa rămâne mai ridicat decât opoziția în aproape toate statele incluse în cercetare.
O altă constatare privește serviciul militar obligatoriu. În țările fără recrutare obligatorie, 64% dintre respondenți susțin reintroducerea acesteia, cele mai ridicate niveluri fiind înregistrate în Cehia, Franța, Germania și Slovacia.
Datele evidențiază o disponibilitate crescută pentru întărirea apărării europene, dar nu reprezintă o decizie politică privind constituirea unei armate comune. Înființarea unei asemenea structuri ar necesita acorduri între statele membre asupra organizării, finanțării și comandamentului militar.
