Evaluarea implementării PNRR și principalele riscuri
Dragoș Pîslaru, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene și ministrul interimar al Muncii, a prezentat marți bilanțul PNRR după încheierea oficială, la 31 august, a perioadei de implementare a planului.
România a pornit în 2021 cu granturi de 14,24 miliarde de euro, valoarea fiind ulterior ajustată, inclusiv prin REPowerEU, la aproximativ 13,57 miliarde de euro. Componenta de împrumuturi, care ajungea inițial la 14,94 miliarde de euro, a fost redusă în formula finală la 6,54 miliarde de euro.
Pîslaru a făcut o evaluare critică a situației găsite de actualul Guvern, susținând că existau proiecte neeligibile, o supracontractare masivă de 47 de miliarde de euro pe un PNRR care avea 28 de miliarde în momentul respectiv și întârzieri în realizarea reformelor, în special legea salarizării unitare.
Ministrul a evidențiat probleme majore de management și lipsa unor instrumente eficiente pentru urmărirea proiectelor, afirmând că exista un „haos managerial” și o lipsă de transparență totală, fără instrumente de gestiune de tip tablou de bord pentru monitorizarea progresului fizic și financiar al programului.
La momentul preluării gestiunii PNRR existau peste 25.000 de proiecte, iar cererea de plată numărul 3 ajunsese să blocheze practic avansarea planului. România pierduse anterior 16,19 milioane de euro la cererea de plată 2, iar cererea 3, prevăzută mult mai devreme în calendarul programului, a fost încasată abia în iunie 2023.
Absorbția fondurilor și stadiul reformelor
Cererea de plată numărul 4, în valoare de 2,251 miliarde de euro, a fost încasată integral în iunie 2026, iar cererea numărul 5 a fost depusă pe 14 august și are o valoare netă de aproximativ două miliarde de euro. Urmează cererea de plată numărul 6, care trebuie transmisă până la 30 septembrie.
Pîslaru a susținut că o parte foarte mare din efortul administrativ aferent PNRR a fost concentrată în ultima perioadă de implementare, gestionând aproximativ 113 investiții și 48 reforme, din care două sunt în acest moment în stadiu ca una să nu fie realizată, legea salarizării, și una parțial realizată, decizia Guvernului României de a nu închide toate capacitățile din calendarul de decarbonizare.
Estimarea prezentată indică o rată finală de absorbție de peste 90% din componenta nerambursabilă, care se ridică la aproximativ 13,57 miliarde de euro.
Cea mai mare vulnerabilitate rămasă este reforma salarizării unitare, asociată unei sume de aproximativ 770 de milioane de euro. La aceasta se adaugă aproximativ 50 de milioane de euro aferente decarbonizării, circa 36 de milioane de euro încă de clarificat în privința investițiilor și alte sume mai mici. În total, aproximativ 870 de milioane de euro din componenta de granturi rămân expuse riscului.
Conform calculelor MIPE, la pierderile potențiale actuale se adaugă 410 milioane de euro din granturi aferente unor probleme anterioare, inclusiv guvernanței corporative și pensiilor speciale. Estimarea finală indică o rată de absorbție de 90,58% pentru granturi și de peste 97% pentru componenta de împrumuturi.
Aspecte politice și ajustări financiare
Ministrul a lansat un atac politic la adresa fostelor guverne și, în particular, a PSD, pe care l-a acuzat de întârzierea reformelor. „Noi n-am avut niciodată la Bruxelles vreun inamic al PNRR-ului. Totdeauna, problemele noastre au fost legate de incapacitatea unor partide, mai ales a Partidului Social Democrat, de a înțelege, de fapt, ce este PNRR și ce șansă este pentru România în materie de reforme și investiții”, a spus Pîslaru.
El a invocat inclusiv disputa privind pensiile speciale, susținând că insistențele actualului Guvern au permis recuperarea a peste 300 de milioane de euro din cererea de plată numărul 3.
Pîslaru a explicat că componenta de împrumuturi a PNRR a fost redusă față de valoarea inițială deoarece proiecte în valoare de 4,2 miliarde de euro au trebuit mutate în alte mecanisme de finanțare după probleme privind licitațiile din Transporturi.
Zece spitale care nu mai puteau fi finalizate în termenul PNRR au fost transferate pe politica de coeziune, prin Programul Sănătate, ministrul estimând că acestea vor fi terminate cel mai probabil în 2027. „Am discutat direct cu comisarii, cu Fitto și cu doamna Mânzatu pentru a obține aceste mutări în politica de coeziune. Și cred că este un lucru foarte important să menționăm că cele 10 spitale se vor adăuga la cele 7 pe care le-am inaugurat deja și le-am finalizat pe PNRR”, a afirmat Pîslaru.
Ministrul a precizat și că optimizarea structurii financiare a planului, prin transferuri între granturi și împrumuturi, a redus cu aproximativ un miliard de euro impactul asupra bugetului de stat.
Următorii pași și lecții pentru viitor
Procesul financiar nu se încheie odată cu expirarea perioadei de implementare. Pîslaru a anunțat discuții cu reprezentanții Comisiei Europene privind legea salarizării și decarbonizarea.
Ministerele trebuie să pregătească documentele necesare, acestea urmând să ajungă centralizat la coordonatorul național până la jumătatea lunii septembrie. Cererea de plată numărul 6 ar trebui transmisă Comisiei Europene pe 30 septembrie, după care vor urma negocieri și verificări pe parcursul lunii octombrie și până în noiembrie.
În încheierea bilanțului, ministrul a spus că experiența PNRR ar trebui să schimbe modul în care România gestionează viitoarele fonduri europene. „Faptul că nu lipsa resurselor este principala provocare, ci capacitatea noastră de a le folosi, administra eficient, într-un mod coerent și rapid, care să urmărească, până la urmă, creșterea economică și dezvoltarea societății. Prima lecție crucială este să evităm fragmentarea”, a declarat Dragoș Pîslaru.
El a pledat totodată pentru o coordonare națională mai puternică și pentru un acord politic asupra reformelor majore: „Pe partea de reforme, cred că este crucial un pact național de la început cu privire la reforme. Cred că reformele trebuie să depășească ciclurile electorale și să ne menținem angajamentele asumate de România.”
