Ofensiva rusă spre Kramatorsk și Sloviansk încetinește din cauza dronelor în Donbas
Ofensiva forțelor ruse pe direcția Kramatorsk–Sloviansk în Donbas a încetinit în ultimele săptămâni, în contextul utilizării extinse a dronelor de către ambele părți, conform mai multor surse și analize militare.
La finalul lunii mai 2026, trupele ruse nu au reușit să producă ruptura strategică anticipată pe acest sector, considerat principalul obiectiv militar al Moscovei în regiune. Capturarea aglomerației urbane Kramatorsk–Sloviansk ar reprezenta pentru Kremlin un succes militar și politic major, apropiind Rusia de controlul complet asupra regiunii Donețk.
În schimb, luptele din ultimele luni indică o stagnare a ofensivei ruse pe mai multe sectoare, în timp ce armata ucraineană combină apărarea cu contraatacuri locale și o utilizare din ce în ce mai eficientă a dronelor. Potrivit publicației Meduza, Institutului pentru Studiul Războiului (ISW), Ministerului britanic al Apărării și unor surse militare ucrainene, ritmul operațiunilor ruse în mai 2026 este mult sub cel observat în anii precedenți.
Kramatorsk și Sloviansk reprezintă ultimul mare bastion ucrainean în nordul regiunii Donețk. De la începutul invaziei ruse din 2022, Kremlinul a prezentat ocuparea integrală a Donbasului drept unul dintre principalele obiective ale campaniei militare. În ultimii trei ani, Rusia a avansat gradual, cucerind orașe precum Bahmut, Avdiivka și Pokrovsk după bătălii îndelungate și costisitoare. Totuși, ofensiva actuală spre Kramatorsk este mai dificilă decât cele anterioare.
Analiștii militari menționează că relieful urban, densitatea apărării ucrainene și utilizarea extinsă a dronelor schimbă fundamental posibilitatea unor avansuri rapide. Potrivit ISW, ambele armate folosesc acum drone FPV, de recunoaștere și sisteme autonome într-o măsură fără precedent, ceea ce limitează mobilitatea trupelor și expune liniile logistice la riscuri mari.
Una dintre principalele axe ale ofensivei ruse se află la vest de Pokrovsk, unde armata rusă încearcă să avanseze spre Dobropillia pentru a ocoli Kramatorsk dinspre vest. În august 2025, trupele ruse au încercat prima oară să spargă apărarea ucraineană între Dobropillia și Kramatorsk, însă au fost respinse după intervenția rezervelor ucrainene. După capturarea Pokrovskului, ofensiva a fost reluată cu o organizare mai bună. Unități ale grupării ruse „Centru”, împreună cu elemente ale Diviziei 76 Aeropurtate din Pskov și operatori de drone din centrul „Rubikon”, atacă din direcția Hryșîne spre satul Șevcenko, un punct logistic important pentru forțele ucrainene.
Surse militare ucrainene afirmă că trupele ruse beneficiază de superioritate în infanterie și în utilizarea dronelor. În unele sectoare, aprovizionarea pozițiilor avansate ucrainene se face aproape exclusiv cu drone de transport, deoarece vehiculele convenționale sunt lovite rapid. Cu toate acestea, în ciuda avantajului numeric și tehnologic local, înaintarea rusă rămâne limitată. Evaluările ISW și imaginile geolocalizate analizate de comunitățile OSINT arată un avans de doar câțiva kilometri în ultimele săptămâni.
Experții militari descriu această etapă a războiului ca fiind dominată de ceea ce mulți numesc „zona morții dronelor”. Ambele tabere folosesc mii de drone zilnic pentru recunoaștere, ghidaj de artilerie și lovituri directe asupra țintelor. Aceasta reduce eficiența atacurilor mecanizate clasice și obligă forțele să opereze în grupuri mici și dispersate. În multe zone, orice vehicul detectat poate fi lovit în câteva minute.
Ministerul britanic al Apărării a remarcat în actualizările din mai 2026 că Rusia continuă să obțină câștiguri teritoriale limitate, în timp ce costurile umane și logistice cresc semnificativ. Totodată, Ucraina a extins raza de acțiune a dronelor asupra teritoriului rus, vizând aeroporturi militare, depozite logistice, infrastructură energetică și centre industriale. Atacurile asupra Moscovei, Belgorodului, Kurskului și altor regiuni au determinat Rusia să redistribuie sisteme de apărare antiaeriană și resurse logistice.
Un alt punct important de pe front este orașul Konstantinivka, situat la sud de Kramatorsk. Planul inițial al armatei ruse presupunea încercuirea orașului printr-un avans spre Drujkivka, însă rezistența ucraineană și lipsa unui progres rapid au determinat schimbarea tacticii. În prezent, trupele ruse presează orașul simultan din sud, vest și est. În sud, ofensiva frontală a încetinit în zona unei foste uzine industriale, unde grupuri ucrainene rezistă în poziții aproape încercuite, aprovizionate cu ajutorul dronelor grele. În vest, armata rusă a pătruns în unele suburbii după lupte intense în zona Illinivka, însă distanța până la încercuirea orașului rămâne mare. În est, unități ruse au avansat prin Novodmitrivka, dar imaginile video arată grupuri mici de asalt fără posibilitatea consolidării rapide a pozițiilor.
La est de Sloviansk, trupele ruse încearcă să avanseze de-a lungul canalului Siverski Doneț–Donbas. Unele unități au traversat canalul în zone unde acesta trece prin conducte subterane, însă ofensiva generală rămâne lentă. Forțele implicate includ Divizia 70 Moto și Armata a 3-a combinată a grupării „Sud”, transferate anterior din alte sectoare. Potrivit Meduza și ISW, armata rusă a ajuns în apropierea localităților Kriva Luka și Rai-Oleksandrivka, dar nu a reușit să creeze o breșă decisivă. În același timp, Ucraina a lansat contraatacuri în zona Liman, unde trupele ruse riscă să piardă poziții câștigate anterior.
În estul regiunii Zaporojie, armata ucraineană a desfășurat una dintre cele mai importante contraofensive din 2026. Iarna trecută, Ucraina a introdus rezerve suplimentare pentru a lovi flancul nordic al unei grupări ruse care avansa spre vest, la granița dintre regiunile Zaporojie și Dnipropetrovsk, potrivit Evenimentul Zilei. Sursele militare indică o pătrundere între 10 și 15 kilometri în apărarea rusă. Rusia a răspuns prin transferul unor unități de infanterie marină și brigăzi moto, reușind să reducă parțial amploarea penetrării ucrainene. Luptele continuă, iar imaginile publicate de ambele tabere arată atacuri constante asupra convoaielor logistice și pozițiilor de artilerie.
Războiul de uzură afectează ambele părți. Pentru Rusia, menținerea operațiunilor ofensive pe mai multe direcții necesită cantități mari de muniție, drone și personal, în timp ce atacurile ucrainene asupra infrastructurii din spatele frontului complică aprovizionarea. Pentru Ucraina, provocarea principală este menținerea liniilor defensive și rotația trupelor după mai bine de patru ani de conflict. În multe sectoare, ambele armate operează în condiții similare unui conflict de tranș
