Vicepreședintele Consiliului de Securitate al Federației Ruse, Dmitri Medvedev, a amenințat Lituania cu represalii militare în cazul în care statul baltic va permite desfășurarea de arme nucleare pe teritoriul său, susținând că, într-un asemenea scenariu, țara ar putea dispărea „de pe harta lumii”. Declarația intervine după ce parlamentarii lituanieni au avansat procedura pentru eliminarea din Constituție a interdicției privind staționarea armelor nucleare.
Medvedev a făcut declarațiile vineri, 11 septembrie, în timpul unei vizite în Districtul Federal de Nord-Vest al Rusiei.
Oficialul rus a susținut că Moscova ar fi obligată să reacționeze dacă Lituania ar permite desfășurarea armelor nucleare occidentale și a afirmat că, într-un asemenea caz, aliații NATO nu ar interveni în apărarea Vilniusului.
„Dacă, Doamne ferește, se va întâmpla ceva de acest fel și va trebui să reacționăm la acțiunile lor, inclusiv chiar în Lituania, nimeni nu va interveni pentru ei”, a declarat Medvedev, potrivit Kommersant.
Fostul președinte rus a susținut, de asemenea, că activarea Articolului 5 al Tratatului Atlanticului de Nord ar conduce la o catastrofă globală și că statele membre NATO nu și-ar asuma un asemenea risc.
Afirmația reprezintă însă poziția lui Medvedev și nu reflectă textul Tratatului Atlanticului de Nord. Articolul 5 stabilește că un atac armat împotriva unui stat membru este considerat un atac împotriva tuturor aliaților și obligă fiecare membru să acorde asistență statului atacat. Tratatul nu prevede o excepție pentru statele care găzduiesc arme nucleare ale unui aliat.
Lituania nu a decis amplasarea armelor nucleare
Declarațiile de la Moscova vin după ce, pe 9 septembrie, Comisia pentru afaceri juridice și constituționale a Seimasului lituanian a susținut eliminarea din Constituție a interdicției privind amplasarea armelor nucleare.
Articolul 137 al Constituției Lituaniei prevede în prezent că pe teritoriul țării nu pot fi amplasate arme de distrugere în masă sau baze militare ale unor state străine.
Procedura de modificare a Constituției nu este finalizată. Președintele Parlamentului, Juozas Olekas, a declarat că Seimasul intenționează să adopte amendamentul în cursul iernii, fiind posibilă prelungirea sesiunii parlamentare până la 13 ianuarie 2027.
Pentru modificarea Constituției sunt necesare două voturi separate, la un interval de cel puțin trei luni, iar amendamentul trebuie să obțină minimum 94 de voturi din totalul celor 141 de parlamentari.
Inițiativa beneficiază de un sprijin politic larg. În luna iulie, principalele formațiuni parlamentare au convenit asupra necesității eliminării restricției, argumentând că aceasta nu mai corespunde mediului de securitate actual din regiunea baltică.
Președintele Lituaniei, Gitanas Nausėda, a precizat însă că Vilniusul nu are în prezent un plan imediat pentru staționarea armelor nucleare.
Modificarea Constituției ar elimina o constrângere juridică și ar permite Lituaniei să ia o asemenea decizie în viitor dacă situația de securitate o va impune. Vilniusul a precizat și că va continua să respecte obligațiile asumate prin Tratatul de Neproliferare Nucleară.
Kremlinul amenință Lituania cu includerea între țintele nucleare
Medvedev nu este singurul oficial rus care a reacționat la dezbaterea din Lituania.
Tot vineri, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a avertizat că, dacă arme nucleare occidentale vor fi amplasate pe teritoriul lituanian, Rusia va include țara între obiectivele vizate de propriul arsenal nuclear.
Peskov a descris un asemenea scenariu drept „o rundă foarte serioasă de escaladare și tensiune”.
Discuția de la Vilnius este legată de schimbarea mai amplă a arhitecturii de descurajare europene după invazia Rusiei în Ucraina. Lituania are frontieră atât cu exclava rusă Kaliningrad, cât și cu Belarus, unde Moscova a desfășurat arme nucleare tactice.
În iulie, președintele Nausėda explica decizia de revizuire constituțională prin deteriorarea mediului regional de securitate, subliniind că legea fundamentală a Lituaniei fusese redactată într-o situație geopolitică radical diferită, imediat după desprinderea țării de Uniunea Sovietică.
Amenințările nucleare, instrument recurent în discursul lui Medvedev
De la începutul invaziei la scară largă asupra Ucrainei, Dmitri Medvedev a lansat în repetate rânduri amenințări la adresa statelor occidentale și a invocat posibilitatea utilizării armelor nucleare în cazul unei confruntări directe între Rusia și NATO.
Declarațiile sale trebuie diferențiate de modificările formale ale doctrinei nucleare ruse sau de ordinele operaționale ale Kremlinului. Medvedev ocupă însă o poziție oficială de rang înalt în arhitectura de securitate a Federației Ruse, iar mesajele sale sunt utilizate constant pentru a avertiza statele occidentale asupra riscurilor unei escaladări militare directe.
În cazul Lituaniei, amenințarea intervine înainte ca Vilniusul să fi adoptat definitiv modificarea constituțională și fără ca autoritățile lituaniene să fi anunțat o decizie concretă privind amplasarea de arme nucleare pe teritoriul țării.
