Ministrul Apărării, Radu Oprea, avertizează că achizițiile militare finanțate prin programul european SAFE ar putea genera costuri ridicate pentru România dacă nu sunt însoțite de transfer de tehnologie și de dezvoltarea capacităților industriale naționale. Oficialul a explicat, luni, 2 noiembrie, la TVR 1, verificările pe care le-a dispus la Direcția Generală pentru Armamente privind contractele, inclusiv prețurile și respectarea cerințelor tehnice ale Armatei. Trimiterea Corpului de Control fusese anunțată la 29 octombrie.
Fără producție și mentenanță în România, echipamentele militare pot deveni mult mai costisitoare
Într-un interviu acordat TVR 1, ministrul Apărării a explicat că modernizarea Armatei nu trebuie să se limiteze la cumpărarea echipamentelor, ci să includă dezvoltarea industriei naționale de apărare. În caz contrar, România riscă să depindă pe termen lung de furnizori externi pentru întreținerea, repararea și modernizarea tehnicii militare.
Oprea a subliniat că transferul tehnologic și realizarea unor capacități industriale în România trebuie să însoțească programele de înzestrare, astfel încât investițiile să producă și beneficii economice interne.
Ministrul a precizat că proiectele SAFE sunt, în prezent, în graficul stabilit de Ministerul Apărării, deși unele contracte nu au fost încă semnate. Primele livrări din programele aflate în derulare sunt programate pentru 2027, iar altele se vor desfășura etapizat până în 2030.
O prioritate anunțată de oficial o reprezintă accelerarea livrărilor de sisteme radar necesare supravegherii spațiului aerian, în special în regiunea Mării Negre. Oprea a explicat că identificarea timpurie a dronelor și a altor amenințări oferă autorităților militare mai mult timp pentru reacție.
Corpul de Control verifică prețurile și condițiile contractelor SAFE
Ministrul a confirmat că a dispus verificarea documentației aferente achizițiilor militare realizate prin SAFE. Controlul urmărește să stabilească dacă echipamentele contractate respectă cerințele operaționale ale Armatei și dacă prețurile sunt justificate prin raportare la valorile pieței.
Verificările vizează și legătura dintre contractele de achiziție și acordurile de cooperare industrială, prin care companiile furnizoare își asumă obligații privind producția locală și transferul de tehnologie.
Radu Oprea a explicat că aceste acorduri sunt gestionate de Ministerul Economiei, în timp ce contractele de achiziție sunt încheiate de instituțiile beneficiare, inclusiv Ministerul Apărării.
Oficialul a solicitat clarificarea criteriilor utilizate pentru selectarea furnizorilor și a afirmat că unele decizii au fost luate la nivelul grupului interinstituțional coordonat de Cancelaria Prim-Ministrului. Declarațiile sale nu reprezintă o constatare oficială a unor nereguli, iar rezultatele controlului nu au fost încă prezentate.
România beneficiază de o alocare SAFE de 16,68 miliarde de euro
România are la dispoziție 16,68 miliarde de euro prin instrumentul european SAFE, a doua cea mai mare alocare dintre statele participante, după Polonia, potrivit Consiliului Uniunii Europene. Din această sumă, Ministerul Apărării a propus finanțarea a 21 de proiecte de înzestrare, estimate la 9,6 miliarde de euro pentru perioada 2026–2030.
SAFE este un instrument al Uniunii Europene care pune la dispoziția statelor membre împrumuturi pentru investiții în apărare, nu granturi nerambursabile. Programul are un plafon european de 150 de miliarde de euro și urmărește inclusiv stimularea achizițiilor comune și consolidarea industriei europene de apărare.
Potrivit Ministerului Apărării, România a primit în august 2026 o primă plată de 2,5 miliarde de euro, reprezentând 15% din alocarea totală.
Printre proiectele contractate se numără achiziția a 12 elicoptere Airbus H225M Caracal, printr-un ordin de aproximativ 757 de milioane de euro, și a 12 radare Ground Master 200, în valoare de aproximativ 247 de milioane de euro. Ambele achiziții includ pachete inițiale de suport logistic și instruirea personalului, conform documentației publicate de MApN.
Avertismentul ministrului privește, astfel, nu doar valoarea inițială a contractelor, ci și cheltuielile de exploatare și întreținere pe întreaga durată de utilizare a echipamentelor. Dimensiunea acestor costuri și beneficiile concrete ale producției locale vor depinde de condițiile contractuale și de realizarea efectivă a angajamentelor de cooperare industrială.
Citește și
