Ministerul Finanțelor a publicat marți, 3 noiembrie, raportul privind execuția bugetară din trimestrul al treilea al anului 2026, în contextul disputelor politice privind rezultatele guvernării Ilie Bolojan. Documentul arată că deficitul acumulat în primele nouă luni s-a redus la 3,81% din PIB, de la 5,31% în aceeași perioadă din 2025. În trimestrul iulie–septembrie, însă, deficitul a crescut față de anul precedent, în principal pe fondul investițiilor și al cheltuielilor cu dobânzile.
Deficitul a scăzut la nouă luni, dar a crescut în trimestrul al treilea
Potrivit cifrelor prezentate de Ministerul Finanțelor, deficitul bugetului general consolidat a ajuns la 78,30 miliarde de lei în perioada ianuarie–septembrie 2026, față de 102,47 miliarde de lei în aceeași perioadă a anului trecut. Reducerea este de 24,17 miliarde de lei, echivalentul a 1,5 puncte procentuale din PIB.
Situația este diferită dacă este analizat separat trimestrul al treilea. Între iulie și septembrie, deficitul a fost de 37,27 miliarde de lei, respectiv 1,81% din PIB, comparativ cu aproximativ 32,7 miliarde de lei și 1,72% din PIB în trimestrul corespunzător din 2025.
Conform raportului publicat marți, deficitul trimestrial a fost cu 4,11 miliarde de lei sub nivelul programat de Ministerul Finanțelor pentru perioada analizată. Această comparație se referă la raportul prezentat de instituție, în timp ce reducerea deficitului cumulată la nouă luni fusese comunicată anterior, la sfârșitul lunii octombrie.
Datele sunt calculate potrivit metodologiei cash, care înregistrează încasările și plățile efective ale statului. Ele nu trebuie confundate cu deficitul calculat potrivit metodologiei europene ESA, utilizată pentru evidențierea obligațiilor economice ale administrației publice.
Investițiile au crescut, în timp ce dobânzile au ajuns la 50,6 miliarde de lei
Raportul indică investiții publice de 47,81 miliarde de lei în trimestrul al treilea, cu aproximativ 15,6 miliarde de lei mai mult decât în perioada similară din 2025.
Pe ansamblul primelor nouă luni, investițiile au totalizat 107,77 miliarde de lei, în creștere cu 25,15 miliarde de lei față de anul trecut. Fondurile europene, inclusiv cele aferente Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), au avut o contribuție importantă la această evoluție.
În același timp, cheltuielile cu dobânzile au continuat să crească. În trimestrul al treilea, statul a plătit 21,26 miliarde de lei, cu 44,5% peste nivelul perioadei comparabile din 2025. La nouă luni, dobânzile au însumat 50,63 miliarde de lei, cu 10,69 miliarde de lei mai mult decât anul trecut.
Veniturile fiscale au crescut cu 12,4% în trimestrul iulie–septembrie, la 92,31 miliarde de lei. Încasările din TVA au avansat cu 24,4%, la 44,14 miliarde de lei, evoluție influențată și de majorarea cotelor de taxare aplicată în 2025.
Cheltuielile de funcționare ale statului, incluzând personalul, asistența socială și bunurile și serviciile, au crescut cu 1,8% față de trimestrul al treilea din 2025, sub ritmul inflației.
Ținta de deficit depinde de fondurile europene și de cheltuielile din ultimele luni
Ministerul Finanțelor menține obiectivul unui deficit bugetar de aproximativ 6,2% din PIB pentru întregul an 2026, însă realizarea acestuia depinde inclusiv de fondurile europene aferente PNRR.
Potrivit raportului prezentat marți, România așteaptă validarea cererilor de plată numerele 5 și 6, a căror componentă de granturi totalizează 4,23 miliarde de euro. O eventuală ajustare a veniturilor înregistrate, în funcție de sumele aprobate efectiv de Comisia Europeană, ar putea influența rezultatul bugetar de la sfârșitul anului.
Datele apar în contextul solicitărilor PSD de clarificare a situației finanțelor publice din perioada guvernării Bolojan, inclusiv a obligațiilor de plată restante. Reducerea deficitului calculat pe baza plăților efective nu stabilește, singură, dimensiunea tuturor obligațiilor neachitate ale statului.
Pentru evaluarea completă a situației fiscale sunt relevante atât execuția bugetară, cât și datele privind arieratele și deficitul calculat conform metodologiei europene ESA.
Citește și
