Documente secrete după un sfert de secol, dezvăluite la New York: adevărul despre aerul periculos de după 11 septembrie

4 Min Citire

Primarul New Yorkului, Zohran Mamdani, a făcut publice marți, 8 septembrie, aproximativ 170.000 de pagini de documente care dezvăluie informații interne despre expunerea la substanțe toxice după atacurile din 11 septembrie 2001. Documentele, care au fost păstrate în arhive timp de un sfert de secol, arată că administrația orașului cunoștea riscurile pentru sănătate, dar nu a transmis populației toate detaliile necesare.

Informații interne despre riscurile asociate cu aerul respirat după atacuri

Documentele includ corespondență și memorii interne prin care oficialii discutau încă din lunile următoare atacurilor despre expunerea la substanțe toxice, precum și despre nivelurile de azbest din zona Lower Manhattan. Printre acestea se numără un memorandum din octombrie 2001 adresat lui Robert Harding, în care se estimează că administrația ar putea fi vizată de până la 10.000 de procese legate de „expunerea toxică” și de echipamentele de protecție inadecvate.

Memorandumul analiza și modalitățile prin care orașul ar fi putut limita răspunderea juridică, inclusiv prin solicitarea unui fond pentru victime și prin obținerea unor garanții din partea guvernului federal. Un alt document din februarie 2002 evidenția preocuparea oficialilor față de criticile congresmanului Jerry Nadler și riscul unor probleme majore de relații publice ca urmare a unui număr mare de procese.

Azbestul și reacția autorităților

Turnurile Gemene conțineau azbest, iar praful rezultat după prăbușirea clădirilor s-a răspândit în Lower Manhattan, unde incendiile au persistat luni întregi. Un document semnat de Ester Fuchs, fost consilier special al administrației de atunci, recunoștea prezența unui nivel scăzut de azbest în praful din mai multe clădiri și menționa acuzațiile congresmanului Nadler privind suprimarea unor documente care arătau niveluri mai ridicate decât cele acceptabile.

Publicitate
Ad Image

Fuchs sublinia necesitatea ca orașul să acționeze dacă aceste acuzații erau adevărate și punea sub semnul întrebării recomandările adresate anterior populației cu privire la curățarea locuințelor. Azbestul este cunoscut ca un carcinogen asociat cu afecțiuni pulmonare și mezoteliom.

Impactul asupra sănătății și expunerea persoanelor din zonă

Mii de pompieri, polițiști și muncitori au lucrat în zona afectată fără echipamente de protecție adecvate, iar, în săptămânile următoare, angajați și locuitori au revenit în clădirile din apropierea Ground Zero, inclusiv în One Liberty Plaza. În anii care au urmat, numeroși oameni au dezvoltat probleme de sănătate respiratorii, digestive sau canceroase legate de expunerea la substanțe toxice.

Programul de sănătate World Trade Center estimează că aproximativ 4.343 de persoane au murit în deceniile ulterioare din cauza unor afecțiuni asociate atacurilor. Centrele pentru Controlul și Prevenirea Bolilor din SUA (CDC) indică faptul că aproape 400.000 de persoane au fost expuse la contaminanți toxici sau condiții stresante după 11 septembrie, o cifră mult mai mare decât numărul victimelor din ziua atacurilor.

Publicarea documentelor și reacția comunității

Documentele au fost făcute publice după o luptă juridică de mai mulți ani inițiată de organizații care reprezintă supraviețuitorii și persoanele afectate. Organizația 9/11 Health Watch a dat în judecată orașul pentru acces la aceste informații, susținând că patru administrații succesive au păstrat documente care indicau ce știau oficialii despre pericolele substanțelor toxice din Lower Manhattan și vestul Brooklynului.

Primarul Mamdani a promis că publicarea va continua și că, în următorul an, ar putea fi făcute publice alte milioane de pagini. El a acuzat administrațiile anterioare că au răspuns solicitărilor prin procese și birocrație.

La conferința de presă au participat supraviețuitori, reprezentanți ai familiilor victimelor și activiști, printre care și Jon Stewart, care a subliniat că accesul la informații poate contribui la recunoașterea suferinței celor afectați și la îmbunătățirea accesului lor la servicii medicale.

Distribuie acest articol
Niciun comentariu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *