CSM a transmis Comisiei Europene raportul în care Guvernul Bolojan și lideri USR sunt acuzați că au încălcat independența judecătorilor români
Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a transmis Comisiei Europene un raport în care Guvernul Bolojan și lideri USR sunt acuzați că au încălcat independența puterii judecătorești din România.
Raportul, redactat în limba engleză, a fost transmis de președintele CSM, Liviu Odagiu, către președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și comisarul irlandez pentru democrație, Justiție și stat de drept, Michael McGrath.
În adresă, CSM susține că hotărârea forului „demonstrează modul în care statul de drept din România a fost pus sub semnul întrebării în ultimul an, printr-o campanie susținută care urmăreşte degradarea acestuia, prin presiuni exercitate simultan asupra puterii judecătoreşti pe mai multe planuri”.
Hotărârea anexată nu se întemeiază pe afirmații generale sau neverificabile, ci prezintă o succesiune cronologică de fapte publice concrete și verificabile în mod obiectiv. Fiecare afirmație factuală relevantă este însoţită de un hyperlink direct către declarația publică, documentul oficial, hotărârea judecătorească, comunicarea instituțională, materialul de presă sau sursa statistică originală pe care se întemeiază. Comisiei îi sunt astfel puse la dispoziție mijloacele necesare pentru a verifica în mod direct faptele care stau la baza hotărârii, succesiunea și caracterul lor cumulativ.
CSM susține că, încă de la începutul mandatului noilor autorități aflate la guvernare, începând din iulie 2025, un obiectiv declarat a fost slăbirea, până la eliminarea efectivă, a autonomiei financiare și a independenței puterii judecătorești. Acest obiectiv a fost urmărit prin măsuri care afectează remunerația și pensiile judecătorilor, finanțarea instanțelor, asigurarea personalului, recrutarea și capacitatea instituțională a puterii judecătorești de a gestiona resursele necesare exercitării funcției sale constituționale.
Pentru a obține sprijinul public pentru o asemenea intervenție structurală, actori politici, instituții mass-media afiliate și organizații ale societății civile cu abordare similară au desfășurat, timp de aproximativ un an, o campanie susținută și coordonată, menită să discrediteze puterea judecătorească. Campania s-a concentrat inițial asupra unor pretinse privilegii financiare și a fost ulterior extinsă pentru a include acuzații de corupție sistemică generalizată și abuz, delegitimarea publică, atacuri împotriva unor judecători și conducători de instituții, încercări de modificare a guvernanței, a structurilor reprezentative și a conducerii puterii judecătorești, propuneri privind proceduri excepționale de vetting sau implicarea externă în cariera judecătorilor, precum și măsuri legislative și administrative care afectează inamovibilitatea, remunerația, pensiile, recrutarea, personalul, resursele și autonomia financiară, toate convergând într-o direcție comună.
CSM afirmă că, analizate separat, măsurile individuale și campaniile mediatice „au depășit adesea linia roșie a loialității constituționale și au mers dincolo de dezbaterea politică obișnuită, politica bugetară sau reforma instituțională”. Analizate împreună, în succesiunea, intensitatea și direcția lor comună, acestea relevă un risc sistemic.
Efectul lor cumulativ este de natură să producă un efect de inhibare asupra judecătorilor, să erodeze încrederea publicului în instanțe, să slăbească Consiliul Superior al Magistraturii în rolul său de mecanism constituțional de protecție între puterea judecătorească și puterile politice, să diminueze independența financiară și operațională a puterii judecătorești și să îi remodeleze arhitectura instituțională sub influență politică. Viteza, amploarea și simultaneitatea acestor evoluții sunt esențiale.
Ele nu reprezintă o succesiune de controverse fără legătură între ele, ci un model concentrat de presiune instituțională, al cărui efect cumulativ este capabil să slăbească una dintre cele trei puteri ale statului, să modifice sistemul de echilibru și control reciproc și să pună în pericol garanțiile de care depind democrația, drepturile fundamentale și aplicarea efectivă a dreptului Uniunii. Hotărârea anexată formulează expres această concluzie la paragrafele 132-134.
Adresa CSM către Comisia Europeană menționează și demersurile întreprinse până în prezent:
La 9 iunie 2026, adunările generale ale judecătorilor din toate cele 239 de instanțe și de la fiecare nivel de jurisdicție au adoptat propriile hotărâri. Toate cele 239 de adunări generale ale curților de apel, tribunalelor și judecătoriilor (cu o singură excepție) au adoptat, ca primă și principală constatare, faptul că „denunță degradarea continuă a statului de drept în România prin încercarea susținută a puterii politice de a subordona justiția”.
În același context instituțional, Secția pentru judecători a adoptat Hotărârea nr. 1348 în cadrul procedurii prevăzute de art. 23 alin. (1) din Legea nr. 305/2022 privind Consiliul Superior al Magistraturii. Procedura prevăzută de art. 23 alin. (1) are caracter de protecție și declarativ, nu jurisdicțional, disciplinar, punitiv sau normativ.
„Puterea judecătorească din România recunoaște pe deplin și salută necesitatea criticii legitime, a răspunderii democratice și a reformelor fundamentate pe date și dovezi. În același timp, este necesar să fie evaluată nevoia de a proteja puterea judecătorească împotriva presiunii politice coordonate și de a-i păstra capacitatea de a acționa independent. Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenței justiției” (art. 133 alin. 1 din Constituție, republicată).”
Subliniem că prezenta scrisoare este formulată în apărarea dreptului cetățenilor de a beneficia de instanțe independente, în cadrul sistemului de drept al Uniunii Europene, precum și a echilibrului constituțional, inclusiv a garanțiilor instituționale și financiare fără de care guvernarea democratică nu poate funcționa.
Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii rămâne la dispoziția Comisiei pentru a furniza documentația care stă la baza hotărârii, materialele statistice și orice clarificări suplimentare necesare.
