România încearcă să obțină 6,4 miliarde de euro aferente ultimelor două cereri de plată din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Mihai Ghigiu, a anunțat marți, 10 noiembrie, că a solicitat sprijinul președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, pentru deblocarea finanțărilor. Demersul intervine într-un moment în care o parte importantă a sumelor este amenințată de neîndeplinirea unor jaloane, iar calendarul invocat de ministru ridică întrebări în raport cu termenele oficiale ale mecanismului european.
Potrivit declarațiilor sale, prezentate de Mediafax, România urmărește să finalizeze cât mai multe proceduri restante în ultimele două luni ale anului, pentru a obține o parte cât mai mare din finanțarea solicitată.
Ministrul a afirmat că Ursula von der Leyen i-a transmis disponibilitatea Comisiei Europene de a oferi sprijin administrativ. Declarația nu echivalează însă cu aprobarea plăților sau cu o derogare confirmată de la termenele europene.
Din cele 6,4 miliarde de euro, 3,4 miliarde sunt în pericol
Miza financiară este mai complicată decât sugerează suma totală. Într-un interviu acordat la 5 noiembrie publicației PS News, Mihai Ghigiu a avertizat că aproximativ 3,4 miliarde de euro din cele 6,4 miliarde aferente cererilor de plată 5 și 6 sunt expuse riscului de a nu fi încasate.
Ministrul a explicat că problemele sunt legate de jaloane evaluate drept neîndeplinite sau parțial îndeplinite de Comisia Europeană. O parte dintre fonduri sunt granturi nerambursabile, iar restul reprezintă împrumuturi.
Pentru proiectele care nu mai pot fi finanțate prin PNRR, consecința poate fi transferarea costurilor către bugetul național. Ghigiu a precizat că acest risc nu trebuie confundat automat cu obligația de a restitui fondurile europene deja primite.
Ministrul a insistat că banii trebuie să susțină investiții în școli, spitale, drumuri, rețele de apă și canalizare, infrastructură energetică și reabilitarea termică a clădirilor.
„Fiecare euro trebuie să ajungă în economia României și să producă rezultate pentru oameni!”, a transmis oficialul, potrivit Mediafax.
Calendarul anunțat de ministru nu corespunde termenelor oficiale ale PNRR
Un element esențial al declarației lui Mihai Ghigiu necesită clarificări. Ministrul a indicat sfârșitul lunii februarie sau începutul lunii martie 2027 drept posibil interval pentru încasarea unei părți importante din fondurile restante.
Totuși, Comisia Europeană precizează în documentația oficială a Mecanismului de Redresare și Reziliență că toate jaloanele și țintele trebuiau îndeplinite până la 31 august 2026, cererile finale de plată trebuiau transmise până la 30 septembrie, iar ultimele plăți trebuie efectuate până la 31 decembrie 2026.
Aceste termene au fost reconfirmate în raportul anual publicat de Comisie la 7 octombrie 2026.
Nu a fost identificată o decizie oficială europeană care să confirme posibilitatea prelungirii plăților PNRR până în martie 2027. În consecință, calendarul prezentat de ministru rămâne neclar în raport cu regulile aplicabile mecanismului.
Recuperarea fondurilor depinde de evaluarea Comisiei Europene
Solicitarea de sprijin adresată Ursulei von der Leyen intervine în contextul în care autoritățile române încearcă să limiteze pierderile financiare și să reducă presiunea asupra bugetului de stat.
Potrivit regulilor europene privind efectuarea plăților, fondurile PNRR nu sunt acordate automat în baza proiectelor anunțate sau a cheltuielilor planificate. Comisia verifică îndeplinirea jaloanelor și țintelor convenite, iar rezultatul evaluării determină finanțarea care poate fi autorizată.
Separat, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a discutat la Bruxelles cu comisarul european Valdis Dombrovskis despre cererile de plată 5 și 6, în contextul pregătirii bugetului României pentru 2027.
Pentru autoritățile de la București, problema imediată este stabilirea sumelor care mai pot fi încasate legal din cele 6,4 miliarde de euro solicitate. O eventuală diminuare a finanțării ar putea obliga statul să identifice alte resurse pentru proiectele care trebuie continuate în afara PNRR.
Citește și
