Grupul parlamentar al Alternativei pentru Germania (AfD) din Bundestag a depus o plângere penală împotriva cancelarului Friedrich Merz, după ce acesta a asociat politica de „remigrare” promovată de formațiune cu o „epurare etnică bazată pe origine și culoarea pielii”. AfD consideră că declarația reprezintă o „insultă defăimătoare”, în timp ce cancelarul german susține că politica propusă de partid ar depăși cu mult deportarea persoanelor fără drept legal de ședere. (AfD-Fraktion im Deutschen Bundestag)
Declarațiile au fost făcute miercuri, 9 septembrie, în Bundestag, în cadrul dezbaterilor asupra bugetului Cancelariei federale, la trei zile după victoria AfD în alegerile regionale din Saxonia-Anhalt. (Deutscher Bundestag)
„Persoanele cu un parcurs migratoriu lucrează în meserii calificate. Dacă ceea ce se preconizează aici, anume „remigrarea”, ar deveni realitate, acest lucru nu ar fi altceva decât un sinonim pentru epurarea etnică bazată pe origine și culoarea pielii”, a declarat Merz, citat de Reuters. (Reuters)
Cancelarul a făcut distincție între persoanele care nu au dreptul legal de a rămâne în Germania și migranții care muncesc și contribuie la economie. Merz a avertizat că o politică de îndepărtare extinsă a populației cu origine străină ar afecta inclusiv spitalele, centrele de îngrijire și sectorul HoReCa, dependente într-o măsură importantă de forța de muncă provenită din imigrație. (Reuters)
AfD îl acuză pe Merz de „insultă defăimătoare”
Grupul parlamentar AfD a anunțat oficial, pe 10 septembrie, depunerea unei plângeri penale împotriva cancelarului. Stephan Brandner, director parlamentar și consilier juridic al grupului AfD din Bundestag, susține că declarația lui Merz a depășit limitele confruntării politice și poate avea relevanță penală. (AfD-Fraktion im Deutschen Bundestag)
„Friedrich Merz a depășit din nou limita prin discursul său, dar de data aceasta este vorba de o faptă cu relevanță penală. Declarațiile sale nefondate și revoltătoare (…) sunt complet inacceptabile și, de asemenea, pasibile de urmărire penală. Insinuarea că grupul parlamentar AfD – care se bazează ferm pe Legea fundamentală – ar fi angajat în epurarea etnică, adică, în ultimă instanță, în expulzări și crime, este atât de clară încât justiția trebuie să ia măsuri în acest sens”, a declarat Brandner.
AfD respinge interpretarea cancelarului și afirmă că, prin „remigrare”, înțelege aplicarea legislației privind deportarea străinilor care au obligația legală de a părăsi Germania. Deputatul Bernd Baumann a declarat pentru Reuters că partidul urmărește „deportarea consecventă – în conformitate cu legea – a tuturor străinilor obligați să părăsească țara; nimic altceva”. (Reuters)
Plângerea deschide și o problemă juridică particulară. Articolul 46 din Legea fundamentală germană protejează parlamentarii pentru declarațiile făcute în Bundestag sau în comisiile acestuia. Protecția, cunoscută drept indemnitate parlamentară, nu se aplică însă în cazul „insultelor defăimătoare”. Tocmai pe această excepție își construiește AfD demersul împotriva cancelarului, care este și membru al Bundestagului. (Gesetze im Internet)
Depunerea unei plângeri nu înseamnă însă că acuzațiile AfD au fost validate juridic sau că Friedrich Merz va fi urmărit penal. O eventuală procedură depinde de evaluarea autorităților competente și de regimul constituțional aplicabil membrilor Bundestagului.
Disputa privind sensul „remigrării”
Termenul de „remigrare” a devenit unul dintre punctele centrale ale confruntării politice privind imigrația în Germania. În programul său electoral din Saxonia-Anhalt, AfD a pledat pentru accelerarea deportării solicitanților de azil respinși și a infractorilor străini, precum și pentru stimularea plecărilor voluntare. (Reuters)
Interpretarea termenului este însă disputată. Oficiul Federal pentru Protecția Constituției a arătat, în evaluările sale privind mediile de extremă dreapta, că „remigrarea” este folosită de anumite grupări pentru a descrie revenirea la o societate cât mai omogenă din punct de vedere etnocultural, prin plecarea unor categorii de populație care nu ar corespunde criteriilor respective. (BfV)
AfD contestă aplicarea acestei definiții propriilor sale politici și insistă că măsurile sale trebuie interpretate în limitele legislației germane privind imigrația și șederea.
Disputa a căpătat o greutate politică suplimentară după alegerile regionale din Saxonia-Anhalt. AfD a obținut 43,8% din voturi, față de 20,8% în 2021, devenind pentru prima dată principala forță politică a landului. CDU a coborât la 17,2%, după ce obținuse 37,1% la scrutinul precedent. (tagesschau.de)
În pofida victoriei, AfD nu deține singură majoritatea în Landtag, iar formarea viitorului guvern regional rămâne incertă, în condițiile în care principalele partide germane continuă să excludă o coaliție cu formațiunea. (Reuters)
