Kevin Warsh, primul mare test la conducerea Fed: piețele așteaptă o majorare a dobânzii în ciuda presiunilor lui Trump

Președintele Federal Reserve, Kevin Warsh, se confruntă în această săptămână cu unul dintre cele mai importante teste de la preluarea conducerii băncii centrale americane. Piețele estimează cu o probabilitate de aproximativ 90% că Fed va majora dobânda de referință miercuri, 16 septembrie, pentru prima dată din iulie 2023, într-un context dominat de inflație persistentă, petrol de peste 100 de dolari pe baril și noi tensiuni comerciale generate de administrația Donald Trump.

Warsh conduce Federal Reserve din 22 mai 2026, după ce a fost nominalizat de Trump și confirmat de Senat. Președintele american l-a ales cu așteptarea explicită ca politica monetară să se îndrepte către dobânzi mai mici, însă evoluția economiei a împins Fed în direcția opusă. (federalreserve.gov) (reuters.com)

Federal Open Market Committee se reunește pe 15 și 16 septembrie. O majorare cu 0,25 puncte procentuale ar duce intervalul dobânzii federale de la 3,50–3,75% la 3,75–4,00%.

Un sondaj Reuters publicat luni arată că 86 dintre cei 101 economiști consultați se așteaptă la această decizie. Dintre cei care au oferit estimări până în martie 2027, o majoritate restrânsă anticipează cel puțin încă o majorare după cea din septembrie. Contractele futures merg mai departe și indică, în prezent, aproximativ patru majorări până la sfârșitul lunii iulie 2027. (reuters.com)

De la perspectiva unei reduceri la revenirea majorărilor de dobândă

Schimbarea de direcție este majoră.

În martie, la numai câteva săptămâni după izbucnirea războiului cu Iranul, proiecțiile membrilor Fed indicau o rată mediană de 3,4% la sfârșitul lui 2026, ceea ce sugera încă posibilitatea unei reduceri de aproximativ 25 de puncte de bază față de nivelul actual. Fed menținea atunci dobânda la 3,50–3,75%, chiar dacă prognoza de inflație fusese revizuită în creștere. (federalreserve.gov)

Până în iunie, perspectiva se inversase. Proiecția mediană pentru dobânda de la sfârșitul anului urcase la 3,8%, iar estimarea pentru inflația PCE în 2026 crescuse la 3,6%. (federalreserve.gov)

În iulie, Fed a păstrat din nou dobânda neschimbată, dar trei președinți regionali ai băncii centrale – Beth Hammack, Neel Kashkari și Lorie Logan – au votat deja pentru o majorare de 0,25 puncte procentuale.

Datele publicate în septembrie au întărit tabăra favorabilă unei politici mai restrictive.

Indicele prețurilor de consum din SUA a crescut cu 0,4% în august și cu 3,4% față de aceeași perioadă a anului trecut. Inflația de bază, care exclude alimentele și energia, a avansat cu 0,3% într-o singură lună și cu 2,4% în ritm anual. Energia a fost cu 16,3% mai scumpă decât în august 2025. (bls.gov)

Petrolul și motorina complică misiunea Fed

Presiunea inflaționistă este amplificată de războiul din Orientul Mijlociu.

Petrolul Brent a revenit peste 100 de dolari pe baril, iar perturbarea traficului prin Strâmtoarea Ormuz și scoaterea temporară din funcțiune a conductei saudite East–West au alimentat temerile privind aprovizionarea globală. Marți, Brent se tranzacționa în jurul valorii de 107 dolari pe baril. (reuters.com)

Prețul motorinei în Statele Unite a depășit, de asemenea, pragul de 6 dolari pe galon, un record care se transmite în costurile de transport, agricultură și distribuție.

Trump a susținut că presiunea asupra motorinei este provocată în principal de atacurile ucrainene asupra rafinăriilor rusești și i-a cerut lui Volodimir Zelenski să oprească loviturile asupra infrastructurii rusești de producție a acestui combustibil. Piața petrolieră este însă afectată simultan de războiul cu Iranul, limitarea fluxurilor prin Ormuz și reducerea exporturilor rusești. (reuters.com)

Pentru Fed, problema nu este doar creșterea punctuală a prețului energiei, ci riscul ca o succesiune de șocuri să alimenteze inflația generală și așteptările populației și companiilor.

Războiul comercial cu Canada adaugă presiuni

Politica comercială a administrației Trump complică suplimentar perspectiva.

Statele Unite au impus în august tarife de 50% asupra unor exporturi canadiene în valoare de aproximativ 20 de miliarde de dolari, după eșecul negocierilor comerciale dintre Washington și Ottawa. Canada a răspuns cu propriile tarife asupra produselor americane, iar administrația Trump a anunțat ulterior noi restricții comerciale. (reuters.com)

Tarifele pot majora costurile importurilor și pot fi transferate parțial către consumatori, ceea ce limitează capacitatea Fed de a considera presiunile asupra prețurilor drept strict temporare.

Tensiunile comerciale sunt cu atât mai importante cu cât Canada se numără printre cei mai mari parteneri comerciali ai Statelor Unite, iar lanțurile de producție din cele două economii sunt profund integrate.

Warsh, între Trump și credibilitatea Federal Reserve

Donald Trump continuă să solicite public dobânzi mai mici. Duminică, președintele american a declarat că nicio țară nu ar trebui să aibă rate ale dobânzii mai reduse decât Statele Unite. Anterior, el amenințase inclusiv cu măsuri comerciale împotriva unor parteneri ai SUA dacă Fed nu reduce costul creditului. (reuters.com)

Warsh a ales însă, de la instalarea la conducerea instituției, să insiste asupra independenței politicii monetare.

La prima sa prezentare a raportului semestrial în fața Congresului, în iulie, el a descris independența Fed în conducerea politicii monetare drept parte a responsabilităților instituționale ale băncii centrale și a afirmat că revenirea la stabilitatea prețurilor reprezintă prioritatea instituției. (federalreserve.gov)

Mesajul a devenit și mai ferm la reuniunea de la Jackson Hole din 28 august.

Warsh a spus că Fed trebuie să fie convinsă că inflația subiacentă se îndreaptă către ținta de 2% „clearly and at sufficient speed”.

„Otherwise, we have work to do”, a avertizat el. (federalreserve.gov)

După publicarea cifrelor din august, această formulare a devenit dificil de separat de decizia din această săptămână. Reuters notează că o eventuală menținere a dobânzii ar putea pune sub semnul întrebării credibilitatea mesajului antiinflaționist transmis de noul președinte al Fed. (reuters.com)

Kashkari avertizează asupra șocurilor succesive

Neel Kashkari, președintele Federal Reserve Bank of Minneapolis și unul dintre cei trei oficiali care au cerut deja o majorare în iulie, a explicat de ce abordarea tradițională de a ignora șocurile temporare de ofertă devine tot mai dificilă.

„I increasingly believe that monetary policy does have an important role to play in addressing a series of successive supply shocks that might lead to entrenched higher inflation”, a scris Kashkari după ședința din iulie.

El a enumerat perturbările generate de pandemie, războiul din Ucraina, conflictul comercial și războiul cu Iranul și a adăugat că investițiile masive în centre de date au introdus și o nouă componentă de cerere.

Kashkari a invocat experiența anilor 1970, când factorii de decizie monetară au ajuns la concluzia că era necesară o politică restrictivă, chiar dacă o parte importantă a inflației fusese declanșată de șocuri de ofertă.

„Policymakers ultimately concluded that tight monetary policy was necessary to bring inflation back down despite their original supply shock diagnosis”, a afirmat acesta. (minneapolisfed.org)

Prima majorare din 2023 ar marca o schimbare de etapă

O creștere a dobânzii miercuri ar fi prima din Statele Unite din iulie 2023 și prima sub conducerea lui Kevin Warsh.

Miza depășește însă o singură ședință de politică monetară. Fed trebuie să stabilească dacă actuala combinație dintre energie scumpă, tarife, investiții puternice și o economie care continuă să reziste justifică începutul unui nou ciclu de înăsprire monetară.

Pentru Warsh, decizia vine într-un moment în care presiunile politice și cele ale pieței se îndreaptă în sensuri opuse. Trump cere bani mai ieftini înaintea alegerilor de la jumătatea mandatului, în timp ce obligațiunile americane și datele privind inflația transmit un semnal tot mai puternic că menținerea stabilității prețurilor ar putea necesita dobânzi mai ridicate.

Randamentul obligațiunilor americane pe zece ani a trecut marți de 5%, atingând cel mai ridicat nivel din 2007, iar investitorii privesc acum decizia Fed nu doar ca pe o reacție la inflație, ci și ca pe un test al independenței și credibilității noii conduceri a băncii centrale. (reuters.com)