Marocul a respins oficial acuzațiile privind o posibilă implicare a autorităților sale în criza migratorie fără precedent care a afectat Ceuta la sfârșitul lunii iulie și a acuzat folosirea subiectului în confruntările politice interne din Spania. Poziția Rabatului reprezintă prima reacție oficială după publicarea unui raport al poliției spaniole care descrie „permisivitatea totală” a forțelor marocane în timpul traversărilor masive.

Peste 70.000 de persoane au trecut din Maroc în Ceuta pe 30 și 31 iulie, pe cale terestră sau înotând în jurul digului de la Tarajal. Criza s-a soldat cu numeroase victime, iar organizațiile neguvernamentale citate de Reuters estimează că peste 100 de persoane au murit. Majoritatea migranților s-au întors între timp în Maroc, însă câteva mii au rămas în enclava spaniolă.

Rabat respinge concluziile raportului poliției spaniole

Ministerul marocan de Externe a susținut că nu există „fapte sau rapoarte” care să demonstreze implicarea autorităților regatului în organizarea afluxului și a respins tentativele de atribuire a responsabilității politice către Rabat.

„De ce continuă acuzațiile împotriva Marocului când nicio dovadă, niciun fapt sau raport nu stabilește vreo implicare a autorităților marocane?”, a transmis ministerul, potrivit Reuters. Rabatul a adăugat că refuză să fie transformat într-un „țap ispășitor” pentru reglările de conturi politice din Spania, unde alegerile parlamentare trebuie organizate cel târziu la jumătatea anului 2027.

Reacția vine după ce Centrul Național pentru Imigrație și Frontiere al Poliției spaniole, CENIF, a transmis Audienței Naționale un raport care descrie atitudinea forțelor marocane drept una de „permisivitate totală”. Documentul susține că nu a existat o încercare serioasă de dispersare a persoanelor concentrate în apropierea frontierei și consemnează mărturii potrivit cărora unii agenți marocani ar fi indicat migranților trasee pentru traversarea pe apă.

Raportul vorbește și despre persoane neuniformizate care ar fi monitorizat și direcționat deplasarea grupurilor către zona digului El Tarajal, fără a identifica însă autorul unei eventuale operațiuni coordonate.

Documentele declasificate nu demonstrează că Rabatul a orchestrat criza

Situația este complicată de documentele serviciilor spaniole declasificate miercuri. Acestea arată că Madridul și autoritățile marocane primiseră avertismente privind riscul unor intrări masive în Ceuta înaintea evenimentelor din 30 și 31 iulie.

Un document al serviciilor militare spaniole, datat 30 iulie, aprecia că era „foarte probabil” ca autoritățile marocane să nu încurajeze activ valul migrator, dar considera că acestea acționau într-o manieră „neglijentă și pasivă”. Premierul Pedro Sánchez a susținut în continuare că nu există dovezi solide care să demonstreze că Marocul a orchestrat afluxul.

Diferența dintre constatările raportului poliției și poziția politică a guvernului de la Madrid a amplificat controversa internă, opoziția spaniolă acuzând executivul că evită responsabilizarea Rabatului pentru a proteja relația bilaterală.

Marocul critică gestionarea situației de către Spania

Ministerul marocan de Externe a întors acuzațiile către autoritățile spaniole și a cerut explicații privind ritmul în care sunt returnate persoanele intrate ilegal.

„De ce migranții ilegali nu sunt returnați, deși guvernul marocan s-a angajat oficial să îi reprimească? De ce minorii neînsoțiți sunt ținuți departe de familiile lor, când Marocul a solicitat urgent întoarcerea acestora?”, a transmis ministerul. Rabatul a precizat că răspunsurile trebuie căutate în rândul instituțiilor spaniole responsabile.

Marocul a calificat criza drept „regretabilă” și a cerut o examinare aprofundată a circumstanțelor în care s-au produs evenimentele, astfel încât acestea să nu se repete. Ministerul a reafirmat totodată importanța relației cu Madridul, construită, potrivit comunicatului, pe „bună vecinătate, înțelegere politică, parteneriat economic și cooperare în domeniul securității”.

Relațiile dintre cele două state s-au îmbunătățit semnificativ după ce guvernul Sánchez a susținut, în 2022, planul marocan de autonomie pentru Sahara Occidentală. În același timp, Rabatul nu recunoaște suveranitatea Spaniei asupra enclavelor Ceuta și Melilla, cele două frontiere terestre ale Uniunii Europene cu continentul african.

Bruxelles-ul alocă Spaniei 114,7 milioane de euro

Comisia Europeană a aprobat pe 9 septembrie un ajutor de urgență de 114,7 milioane de euro pentru gestionarea consecințelor crizei din Ceuta, după solicitarea transmisă de Spania pe 24 august.

Din această sumă, 82,7 milioane de euro provin din Fondul pentru Azil, Migrație și Integrare, iar alte 32 de milioane de euro din Instrumentul pentru Managementul Frontierelor și Vize. Fondurile vor fi utilizate pentru consolidarea supravegherii frontierei, achiziționarea de echipamente, inclusiv camere termice și drone subacvatice, crearea unor facilități pentru verificarea migranților, sprijinirea returnărilor și extinderea capacităților de primire, în special pentru minorii neînsoțiți.

Frontex, Europol și Agenția Uniunii Europene pentru Azil au răspuns, de asemenea, solicitării Madridului pentru sprijin operațional suplimentar, transformând criza din Ceuta dintr-o dispută bilaterală între Spania și Maroc într-un dosar cu implicații directe pentru gestionarea frontierelor externe ale Uniunii Europene.