Parlamentul României a reluat, marți, 1 septembrie, sesiunea ordinară fără să se fi găsit o soluție pentru criza politică care a lăsat țara guvernată de peste 130 de zile de un Executiv interimar. În acest context, principalele partide continuă să adopte poziții divergente privind formarea noului Guvern.

Propunerile și pozițiile partidelor politice

PSD a confirmat nominalizarea lui Sorin Grindeanu pentru funcția de premier, anunțată în cadrul ședinței Consiliului Politic Național de la Sinaia, desfășurată pe 31 august. Social-democrații susțin fie un guvern minoritar format exclusiv din parlamentari PSD, fie o formulă politică construită în jurul partidului, însă cu condiția ca PSD să facă parte din Executiv. Sorin Grindeanu și-a exprimat dorința ca un nou Guvern să fie instalat până pe 15 septembrie. Totodată, PSD a propus un „Acord al celor zece priorități naționale” adresat partidelor parlamentare, sindicatelor, patronatelor, administrațiilor locale și societății civile.

PNL rămâne divizat în privința susținerii unui guvern condus de PSD. Pe de o parte, conducerea liberală susține candidatura lui Siegfried Mureșan pentru funcția de premier, poziție reafirmată și de Ilie Bolojan, care exclude colaborarea cu PSD. Pe de altă parte, un grup de 17 parlamentari liberali refuză să sprijine această formulă, ceea ce a redus șansele unui guvern minoritar PNL-USR-UDMR. PNL a anunțat o listă de priorități legislative pentru sesiunea de toamnă, printre care se numără reforma administrației publice centrale și a companiilor de stat, reorganizarea administrativ-teritorială și reducerea dimensiunii Parlamentului.

USR păstrează poziția fermă de respingere a oricărui guvern în care să fie inclus PSD. Liderul USR, Dominic Fritz, a reiterat această poziție în ultimele zile ale lunii august și a deschis o posibilitate pentru un guvern minoritar alături de PNL și UDMR. Totodată, USR se confruntă cu un nou obstacol intern: o modificare legislativă care prevede pierderea mandatului automat pentru persoanele declarate în conflict de interese, situație care îl vizează pe Dominic Fritz.

UDMR a reafirmat susținerea pentru candidatura lui Siegfried Mureșan și nu intenționează să negocieze cu PSD până la desemnarea unui nou premier de către președintele Nicușor Dan. Liderul UDMR, Kelemen Hunor, a respins informațiile potrivit cărora formațiunea ar putea susține orice alt candidat desemnat de președinte și a exclus varianta alegerilor anticipate, subliniind necesitatea unui guvern cu puteri depline pentru buna funcționare a țării.

AUR a anunțat că nu participă la negocierile pentru formarea guvernului și cere organizarea de alegeri parlamentare anticipate, susținând că blocajul politic trebuie încheiat. Partidul a propus chiar modificarea Constituției pentru a stabili termene limită clare pentru desemnarea premierului și dizolvarea automată a Parlamentului dacă un guvern nu este învestit în 60 de zile. PSD a exclus o alianță cu AUR pentru susținerea viitorului Executiv.

Blocajul politic și rolul președintelui Nicușor Dan

Criza actuală a fost alimentată de eșecurile desemnărilor anterioare. Prima propunere, Eugen Tomac, a fost retrasă după lipsa susținerii PNL și USR, iar candidatura lui Adrian Veștea a fost respinsă de Parlament, generând și tensiuni interne în PNL. După aceste două tentative nereușite, România a rămas cu un Guvern interimar pentru o perioadă record în perioada postdecembristă.

Președintele Nicușor Dan a anunțat reluarea consultărilor cu partidele la 1 septembrie și s-a declarat optimist că negocierile pot conduce la formarea unui Guvern stabil. El a explicat că nu a făcut o nouă nominalizare în timpul vacanței parlamentare pentru a evita un nou eșec și o imagine negativă în presa internațională. De asemenea, Nicușor Dan a precizat că nu vede susținere pentru un guvern cu miniștri tehnocrați, indicând că varianta unui guvern politic este mai probabilă.

În ceea ce privește alegerile anticipate, președintele a afirmat că acestea ar presupune o perioadă prelungită fără Guvern și că nu intenționează să declanșeze această procedură până la sfârșitul anului, deși condițiile constituționale pentru dizolvarea Parlamentului sunt aproape îndeplinite.