Vicepreședintele Statelor Unite, JD Vance, și-a exprimat scepticismul față de apelurile marilor companii de inteligență artificială pentru o reglementare mai strictă a sectorului, avertizând că anumite formule de supraveghere ar putea ajunge să protejeze liderii pieței de concurență și de aplicarea legislației antitrust. În același timp, Vance consideră că riscurile imediate legate de viața privată, supraveghere și inegalități economice sunt mai importante decât scenariile privind o inteligență artificială care ar scăpa complet de sub control. (AOL.com)
Declarațiile au fost făcute luni, 14 septembrie, într-un interviu acordat New York Post la bordul aeronavei Air Force Two. Vicepreședintele a spus că administrația este dispusă să colaboreze cu industria pentru reducerea riscurilor generate de AI, dar a avertizat că forma concretă a eventualelor reglementări este esențială. (AOL.com)
„Diavolul se ascunde în detalii”, a spus Vance, referindu-se la solicitările unor companii de a fi reglementate de guvernul federal. El a pus sub semnul întrebării eventualele norme care ar putea limita aplicarea legislației antitrust sau ar favoriza apariția unor înțelegeri între principalii dezvoltatori de modele AI. (AOL.com)
Vance avertizează asupra unei posibile „cartelizări” a industriei AI
Vicepreședintele a declarat că s-ar opune oricărui mecanism prin care principalele laboratoare de inteligență artificială ar putea coopera într-un mod care să reducă presiunea concurențială sau să le ofere protecție în raport cu legislația antitrust.
„Întrebarea este: în ce fel vreți să fiți reglementați? Într-un mod care vă protejează de legile antitrust? Pentru că asta sună foarte rău”, a declarat Vance. El a adăugat că nici o structură care ar crea un comportament „asemănător unui cartel” nu i se pare acceptabilă. (AOL.com)
Declarațiile intervin într-un moment în care mai mulți dintre cei mai importanți lideri ai industriei AI au cerut încetinirea dezvoltării celor mai avansate sisteme și introducerea unor mecanisme suplimentare de siguranță.
Dario Amodei, directorul Anthropic, a susținut recent necesitatea încetinirii dezvoltării modelelor de frontieră și a unor forme de supraveghere independentă. Sam Altman, directorul OpenAI, și Elon Musk au susținut public ideea unei dezvoltări mai prudente, iar Demis Hassabis, directorul Google DeepMind, a afirmat că direcția este corectă, chiar dacă detaliile trebuie încă stabilite. (Axios)
Pozițiile celor patru nu sunt însă identice. Amodei susține explicit o intervenție mai amplă pentru gestionarea riscurilor, în timp ce Altman și Musk și-au modificat pozițiile de-a lungul timpului, iar Hassabis s-a pronunțat pentru o reglementare pe care a descris-o drept „inteligentă”, fără a susține blocarea dezvoltării tehnologice. (New York Times)
Administrația Trump preferă o abordare cu intervenție limitată
Administrația Trump a adoptat până acum o abordare diferită de cea solicitată de o parte a industriei. Casa Albă afirmă că Statele Unite trebuie să își mențină avantajul tehnologic și respinge reglementările pe care le consideră excesiv de restrictive pentru dezvoltarea inteligenței artificiale. (The White House)
Un ordin executiv semnat de Donald Trump în iunie prevede cooperarea voluntară dintre guvern și dezvoltatorii sistemelor AI avansate pentru evaluarea riscurilor cibernetice și de securitate națională. Același document precizează însă explicit că aceste mecanisme nu trebuie interpretate drept o autorizare pentru introducerea unui sistem obligatoriu de licențiere, aprobare prealabilă sau autorizare guvernamentală a noilor modele AI. (The White House)
Vance nu a exclus intervenția statului. El a precizat că administrația este dispusă să lucreze în viitor cu companiile pentru reducerea riscurilor, dar și-a exprimat neîncrederea față de situațiile în care marile companii solicită ele însele reglementări care le-ar putea consolida poziția pe piață. (AOL.com)
Viața privată și supravegherea, printre principalele preocupări ale lui Vance
Vicepreședintele a acordat o importanță mai mare riscurilor imediate generate de tehnologie decât scenariilor în care inteligența artificială generală ar putea ajunge să distrugă omenirea.
Vance a spus că nu vede în prezent dovezi care să îl convingă de un asemenea scenariu și că nu crede nici că roboții vor înlocui toate locurile de muncă ocupate de oameni. (AOL.com)
În schimb, el a identificat două riscuri pe care le consideră mult mai concrete: creșterea inegalităților economice și accelerarea tehnologiilor de supraveghere.
Vance a descris dezvoltarea tehnologiei digitale din ultimele două decenii drept o combinație între apariția unor instrumente care au îmbunătățit viața oamenilor și o extindere masivă a capacității companiilor de a colecta informații despre aceștia. (AOL.com)
„Toată tehnologia ar trebui să servească ființelor umane, nu invers”, a declarat vicepreședintele, argumentând că progresul tehnologic trebuie evaluat inclusiv prin efectul său asupra vieții cotidiene. (AOL.com)
Telefoanele și publicitatea: suspiciune, nu fapt demonstrat
Vance a adus în discuție și experiența comună a utilizatorilor care au impresia că reclamele afișate pe telefoane sau pe platformele online sunt influențate de conversațiile purtate în apropierea dispozitivelor.
Vicepreședintele s-a întrebat dacă informațiile rezultate din comportamentul online sau chiar din conversațiile private pot fi colectate și utilizate pentru publicitate și a invocat acest exemplu pentru a argumenta necesitatea unei discuții mai ample despre confidențialitatea digitală. (AOL.com)
Afirmația nu trebuie însă interpretată drept o confirmare că telefoanele mobile ascultă în mod curent conversațiile utilizatorilor pentru a le furniza reclame personalizate. Investigațiile și testele independente disponibile nu au demonstrat că această practică ar fi utilizată în mod generalizat de platformele majore de publicitate. Experții arată că nivelul foarte ridicat de monitorizare a comportamentului online, istoricul căutărilor, localizarea și datele colectate de aplicații poate explica o mare parte dintre reclamele aparent legate de conversații private. (CBS News)
Au existat totuși controverse punctuale. În 2024, compania Cox Media Group a promovat către clienți un produs denumit „Active Listening”, despre care susținea că poate utiliza date vocale pentru identificarea intenției consumatorilor. Cazul a generat inclusiv solicitări de explicații în Senatul SUA, însă Google, Meta și Amazon au contestat sau respins implicarea în asemenea practici. (Marsha Blackburn)
Vance leagă dezvoltarea AI de riscul creșterii inegalităților
O altă preocupare exprimată de vicepreședinte este distribuirea beneficiilor economice produse de inteligența artificială.
Vance a argumentat că marile transformări tehnologice din trecut au putut concentra resursele și averea și a invocat Revoluția Industrială atunci când a vorbit despre legătura dintre creșterea disparităților economice și instabilitatea politică ulterioară din Europa. Aceasta reprezintă interpretarea politică exprimată de vicepreședinte, nu o explicație istorică unică pentru ascensiunea fascismului și comunismului, fenomene determinate de un ansamblu mult mai larg de factori economici, sociali și politici. (AOL.com)
Mesajul lui Vance plasează astfel administrația Trump într-o poziție distinctă în dezbaterea care se conturează în Statele Unite: reticență față de reglementările care ar putea încetini dezvoltarea sectorului sau consolida principalii actori ai pieței, dar deschidere către intervenții punctuale în domenii precum securitatea, concurența și protecția vieții private.
Disputa se intensifică într-un moment în care chiar liderii companiilor care dezvoltă cele mai avansate modele AI cer noi măsuri de siguranță, iar Congresul analizează diferite formule de supraveghere. Dezbaterea nu mai privește doar ritmul dezvoltării inteligenței artificiale, ci și cine va stabili regulile, cine va beneficia de ele și dacă aceste reguli vor proteja concurența sau, dimpotrivă, vor consolida poziția companiilor deja dominante. (New York Times)
