Camera Reprezentanților cere retragerea forțelor SUA din ostilitățile cu Iranul

6 Min Citire
Vrei să citești mai des Atlas News în Google?

Camera Reprezentanților a Statelor Unite a adoptat pentru a treia oară o rezoluție care urmărește limitarea operațiunilor militare americane împotriva Iranului, solicitând retragerea forțelor SUA din ostilități în absența unei autorizații explicite din partea Congresului.

Rezoluția a fost adoptată marți, 15 septembrie, cu 220 de voturi pentru și 204 împotrivă. Toți cei 213 democrați prezenți la vot și șapte republicani au susținut măsura, în timp ce 203 republicani și un independent au votat împotrivă.

Numărul republicanilor care s-au alăturat democraților a crescut față de precedentele voturi din Cameră. La votul din iulie, patru republicani susținuseră rezoluția privind puterile de război.

Ce prevede rezoluția

H.Con.Res. 93 a fost inițiată de congresmanul democrat Seth Moulton, veteran al Marine Corps care a servit în Irak, și invocă War Powers Resolution, cadrul legislativ prin care Congresul încearcă să limiteze capacitatea președintelui de a menține forțele armate în ostilități fără autorizare legislativă.

Publicitate
Ad Image

Textul îi cere președintelui Donald Trump să retragă forțele armate americane din ostilitățile împotriva Iranului, cu excepția efectivelor necesare pentru apărarea Statelor Unite sau a unui aliat ori partener împotriva unui atac iminent. Excepția este condiționată și de respectarea obligațiilor de raportare către Congres prevăzute de War Powers Resolution. Operațiunile ar putea continua dacă există o declarație de război sau o autorizație specifică a Congresului pentru folosirea forței împotriva Iranului.

Votul Camerei nu determină însă retragerea imediată a forțelor americane. Pentru ca măsura să avanseze, este necesară și acțiunea Senatului, iar precedentele încercări ale Congresului de a opri operațiunile militare nu au ajuns pe biroul președintelui.

Camera a aprobat rezoluții similare în iunie și iulie. Senatul a adoptat, la rândul său, o rezoluție privind puterile de război, dar republicanii au revenit ulterior asupra poziției, după intervenția lui Donald Trump.

Votul din 15 septembrie ar putea fi ultimul de acest tip în Cameră înaintea alegerilor legislative din 3 noiembrie, parlamentarii urmând să își reducă activitatea la Washington pentru campania electorală.

Aproape șapte luni de confruntări

Conflictul dintre Statele Unite și Iran a început la 28 februarie și se apropie de șapte luni, schimburile de lovituri fiind reluate în mai multe rânduri după perioade de reducere a intensității confruntărilor.

Administrația Trump prezentase inițial campania militară drept o operațiune limitată. Casa Albă afirma în aprilie că președintele estimase o durată de patru până la șase săptămâni pentru faza principală a operațiunilor.

Pentagonul a confirmat ulterior că Operațiunea „Epic Fury”, denumirea atribuită fazei inițiale a campaniei militare împotriva Iranului, s-a încheiat oficial la 5 mai. Încheierea operațiunii cu acest nume nu a însemnat însă sfârșitul confruntării. Forțele americane și iraniene au continuat să schimbe focuri, iar Washingtonul a desfășurat ulterior alte operațiuni în regiune.

Armistițiul convenit în primăvară s-a deteriorat în timpul verii. La 10 iulie, Trump a declarat că încetarea focului era încheiată, după reluarea atacurilor și a represaliilor în Strâmtoarea Hormuz.

CBO: costuri de 38 de miliarde de dolari

Costurile militare directe suportate de Statele Unite au ajuns la aproximativ 38 de miliarde de dolari până la 1 august, potrivit unei analize publicate la 15 septembrie de Congressional Budget Office, instituția nepartizană care analizează impactul bugetar al politicilor federale.

Dacă operațiunile continuă, cheltuielile suplimentare sunt estimate la aproximativ 2–3 miliarde de dolari pe lună, în funcție de intensitatea confruntărilor. CBO avertizează și că ritmul ridicat de consum al munițiilor ar putea necesita până la cinci ani pentru refacerea anumitor stocuri americane.

Raportul nu include costurile celor mai recente atacuri asupra navelor comerciale din Strâmtoarea Hormuz și asupra instalațiilor militare americane din regiune și nici costurile cu dobânzile aferente împrumuturilor utilizate pentru finanțarea operațiunilor.

Congresul discută zeci de miliarde de dolari pentru apărare

În paralel cu încercările de limitare a puterilor militare ale administrației, republicanii din Congres au avansat în iulie un plan bugetar care permite alocarea a până la 73 de miliarde de dolari suplimentar pentru apărare și serviciile de informații, inclusiv pentru necesitățile generate de conflictul cu Iranul și refacerea stocurilor de armament.

Planul face parte dintr-un pachet mai amplu de aproximativ 95 de miliarde de dolari, care prevede și până la 12 miliarde de dolari pentru agricultură și aproximativ 10 miliarde pentru măsuri asociate SAVE America Act, legislație susținută de republicani care urmărește modificarea unor reguli privind identificarea alegătorilor și înregistrarea pentru alegerile federale. Camera a aprobat cadrul bugetar în iulie, însă perspectivele sale în Senat au rămas incerte.

Conflictul continuă să afecteze și piețele energetice. Atacurile asupra transportului maritim și infrastructurii energetice din regiunea Golfului au redus fluxurile prin Strâmtoarea Hormuz, pe unde tranzita înaintea războiului aproximativ 20% din petrolul mondial, contribuind la creșterea prețurilor energiei. CBO estimează că efectele conflictului ar putea majora inflația americană cu aproximativ 0,5 puncte procentuale în primele trei luni din 2027.

Administrația Trump își apără politica față de Iran și susține că operațiunile militare au redus capacitățile militare iraniene și amenințările la adresa forțelor și intereselor americane. Opozanții din Congres contestă, în schimb, continuarea operațiunilor fără o autorizare legislativă specifică și încearcă să readucă decizia privind menținerea ostilităților sub controlul explicit al legislativului.

Distribuie acest articol
Niciun comentariu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *