Rusia a amplificat în ultimele luni o serie de acțiuni din „zona gri” menite să influențeze și să destabilizeze statele europene membre NATO, pe măsură ce confruntarea sa cu Ucraina se complică. Printre aceste activități se numără incursiuni cu drone, atacuri cibernetice, acte de sabotaj și spionaj digital, toate având ca scop semănarea fricii și reducerea sprijinului european pentru Kiev.
Creșterea frecvenței incidentelor din „zona gri”
Numărul incidentelor susținute de Rusia în Europa a crescut recent de la aproximativ zece pe lună la circa 15 pe lună începând din aprilie 2024, conform Centrului de Securitate Sahaidachnyi din Ucraina. Printre cazurile semnalate în ultimele săptămâni se numără descoperirea a trei drone explozive în apropierea unui aeroport german, una dintre acestea fiind plasată sub un avion cargo ucrainean. De asemenea, drone rusești au violat în mod repetat spațiul aerian al NATO, iar una a fost doborâtă recent în România.
Agențiile olandeze de informații au raportat activități de spionaj digital susținute de actori statali ruși, care au vizat piratarea camerelor conectate la internet pentru monitorizarea ajutorului oferit Ucrainei. Această intensificare survine în contextul în care Ucraina a efectuat atacuri tot mai eficiente asupra infrastructurii ruse, inclusiv în sectoarele petrolier și gazier.
Utilizarea dronelor ucrainene capturate și riscurile unui atac sub steag fals
Oficialii occidentali avertizează că Rusia ar putea folosi drone ucrainene capturate pentru atacuri sub steag fals împotriva statelor NATO. Kremlinul a respins aceste acuzații, argumentând că ele servesc doar pentru a justifica militarizarea Europei.
Ca răspuns la tensiunile crescânde, directorul Agenției Centrale de Informații (CIA), John Ratcliffe, a efectuat o vizită surpriză la Moscova pentru a transmite sprijinul SUA aliaților NATO.
Sabotaj și spionaj prin intermediul agenților locali
Autoritățile europene au identificat implicarea Rusiei în recrutarea agenților locali prin platforme de socializare precum Telegram, pentru a comite acte de sabotaj, spionaj și vandalism. Estonia investighează posibila legătură a Rusiei cu un atac incendiar asupra companiei de apărare Milrem Robotics, iar explozii și incendii recente la instalații de muniții din Italia, Bulgaria și Finlanda sunt suspectate a avea aceeași origine, deși nu există încă dovezi oficiale.
Poliția slovacă a anunțat dejucarea unei tentative de atac asupra unei fabrici de drone, atribuită suspicios „trei străini” a căror naționalitate rămâne neidentificată, dar cu suspiciuni de implicare rusă.
Impactul asupra politicii interne și sprijinul european pentru Ucraina
Campania din „zona gri” are și efecte politice interne în țările NATO, în special înaintea alegerilor locale și naționale. Kremlinul profită de aceste situații pentru a amplifica diviziunile în state precum Germania, Franța, Finlanda, Estonia și Polonia, unde s-au semnalat intervenții în procesul electoral. În ciuda acestor eforturi, sprijinul militar și politic pentru Ucraina rămâne puternic, mai ales în țările membre cele mai apropiate de conflict.
În România, sentimentul popular împotriva Rusiei s-a intensificat după o serie de incursiuni cu drone, iar ca reacție la aceste evenimente, autoritățile române au expulzat un diplomat rus. Kremlinul a răspuns prin expulzarea unui diplomat român din Moscova.
Riscuri crescute și granițe neclare între război și subversiune
Serviciile secrete americane avertizează că Rusia ar putea testa hotărârea NATO printr-un atac limitat asupra unei țări membre în următorii ani, cu metode ce pot varia de la atacuri cibernetice la incursiuni terestre la scară mică. În acest context, securitatea colectivă a NATO, bazată pe principiul că un atac asupra unui membru este un atac asupra tuturor, este esențială.
Analizele arată că abordarea Rusiei, cu rădăcini din epoca sovietică, face dificilă delimitarea clară între subversiune și război deschis, iar campania din „zona gri” generează temeri în rândul europenilor privind pericolele asociate politicilor lor față de Ucraina.
