Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, avertizează că fenomenele extreme care au afectat Europa în vara anului 2026 au amplificat presiunea asupra instituțiilor europene pentru accelerarea măsurilor de adaptare climatică, în condițiile în care seceta, valurile de căldură și incendiile au afectat simultan sănătatea publică, transporturile, agricultura și producția de energie.
Metsola a vorbit despre existența unui „sentiment de urgență” la nivel european și despre necesitatea ca perioada dintre vara care tocmai s-a încheiat și următorul sezon cald să fie utilizată pentru creșterea capacității de răspuns a statelor membre.
Avertismentul vine după una dintre cele mai dificile veri climatice pentru continent. Europa de Vest a înregistrat cea mai caldă vară măsurată până acum, în timp ce seceta a împins mai multe dintre marile fluvii europene la niveluri record și a afectat infrastructuri esențiale. (Financial Times)
Incendiile și căldura extremă au afectat puternic Europa
Datele European Forest Fire Information System arată că, până la 13 septembrie, incendiile au afectat aproximativ 659.000 de hectare în Uniunea Europeană. Suprafața este mai mică decât cea înregistrată în aceeași perioadă din 2025, anul cu cea mai mare suprafață arsă din evidențele EFFIS, dar rămâne mult peste media ultimelor două decenii. (Joint Research Centre)
Impactul asupra populației a fost, de asemenea, semnificativ. Datele EuroMOMO indicau peste 10.000 de decese excedentare numai în timpul valurilor de căldură de la sfârșitul lunii iunie, iar între jumătatea lunii iulie și jumătatea lunii august au fost estimate peste 32.000 de decese excedentare la nivel european. Persoanele în vârstă au reprezentat una dintre categoriile cele mai vulnerabile. (euronews)
Secretarul executiv al Convenției-cadru a ONU privind schimbările climatice, Simon Stiell, a descris recent criza climatică drept o problemă de securitate economică la nivel continental, avertizând că efectele verii din 2026 se transmit inclusiv către inflație, costurile energiei și competitivitatea europeană. (UNFCCC)
Seceta a lovit transporturile și sistemul energetic
Unul dintre cele mai vizibile efecte economice ale secetei a fost scăderea nivelurilor marilor fluvii europene. Comisia Europeană a arătat că Rinul, Dunărea, Loara și Padul au ajuns în august la niveluri extrem de scăzute sau record în mai multe sectoare. (Joint Research Centre)
Pe Rin, nivelurile extrem de reduse au limitat capacitatea de transport a barjelor. În perioada cea mai dificilă a secetei, unele nave care deserveau portul Rotterdam au fost încărcate la aproximativ 30% din capacitate pentru a evita eșuarea, ceea ce a obligat operatorii să suplimenteze numărul de curse și a crescut costurile logistice. (Financial Times)
Problemele au continuat și în septembrie. Nivelurile Rinului au scăzut din nou în Germania, iar transportatorii au fost obligați să reducă încărcăturile, determinând noi creșteri ale tarifelor pentru transportul de mărfuri. (Reuters)
Dunărea a produs, la rândul său, perturbări fără precedent în sectorul nuclear din România și Ungaria.
Nuclearelectrica a oprit controlat Unitatea 1 de la Cernavodă la 28 iulie, din cauza nivelului excepțional de scăzut al Dunării. La 13 august a început și oprirea Unității 2, ceea ce a scos temporar din funcțiune întreaga centrală nucleară, care asigură în mod normal aproximativ o cincime din producția de electricitate a României. (IRIS)
În Ungaria, centrala nucleară Paks și-a redus drastic producția în timpul crizei hidrologice, ajungând la aproximativ 10% din capacitate în august. Autoritățile au recurs la intervenții asupra albiei Dunării și la amplasarea unor barje pentru menținerea nivelului necesar sistemelor de răcire, înainte ca producția să fie reluată treptat. (Reuters)
Prin urmare, formularea potrivit căreia nivelul redus al Dunării a determinat pur și simplu „închiderea centralelor de la Cernavodă și Paks” necesită nuanțare: Cernavodă a fost într-adevăr oprită integral temporar, în timp ce Paks a trecut prin reduceri severe de producție și opriri ale unor unități, fără ca situația operațională să fie identică celei din România.
Adaptarea climatică intră în disputa privind viitorul buget al UE
Metsola consideră că experiența verii din 2026 trebuie să influențeze inclusiv negocierile asupra viitorului Cadru Financiar Multianual al Uniunii Europene pentru perioada 2028–2034.
Parlamentul European a susținut în mod repetat necesitatea unei capacități bugetare mai mari pentru răspunsul la crize, iar schimbările climatice, securitatea apei și reziliența infrastructurii se numără printre domeniile care vor concura pentru resurse într-un buget european aflat deja sub presiunea cheltuielilor pentru apărare, competitivitate și sprijinirea Ucrainei.
Problema adaptării climatice este inclusă și între prioritățile instituționale ale Uniunii. Documentele pregătitoare pentru noul ciclu politic european prevăd măsuri privind securitatea apei, protecția naturii și consolidarea rezilienței la schimbările climatice. (EPRS Website)
Metsola a susținut și necesitatea evitării unei separări artificiale între obiectivele economice și cele de mediu, argumentând că investițiile în reziliență trebuie privite și prin prisma protejării infrastructurii, a locurilor de muncă și a competitivității europene.
Clima, pe agenda discursului privind Starea Uniunii
Tema va intra și în dezbaterea politică de la Strasbourg, unde președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, urmează să susțină miercuri, 16 septembrie, discursul anual privind Starea Uniunii. (European Commission)
Schimbările climatice și capacitatea Europei de a se adapta la fenomene extreme sunt așteptate să ocupe un loc important în discurs, după o vară în care seceta, incendiile și temperaturile extreme au scos în evidență vulnerabilități ale continentului care depășesc politica de mediu și afectează direct transporturile, agricultura, sistemele energetice și economia europeană. (Financial Times)
