Prima medie RCA a urcat de la aproximativ 790 de lei în 2021 la 1.346 de lei în 2025, iar în primul trimestru din 2026 a ajuns la 1.476 de lei. În aceeași perioadă, frecvența daunelor a scăzut față de 2021. Pentru Patronatul Operatorilor de Service Auto din România (POSA), explicațiile oferite public de industria asigurărilor — daunalitatea, scumpirea reparațiilor, numărul mașinilor neasigurate — nu justifică, în forma prezentată, amploarea creșterii. Iar autoritatea care ar trebui să ceară aceste explicații, spune patronatul, este Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF).
O analiză publicată recent de Libertatea a readus în discuție una dintre problemele care afectează direct milioane de proprietari de automobile: RCA se scumpește din nou, iar explicațiile oferite de asigurători rămân, în esență, aceleași de ani de zile — daunalitate în creștere, piese și reparații mai scumpe, accidente produse de vehicule fără asigurare.
Din perspectiva POSA, discuția trebuie întoarsă la cifre. RCA nu este un produs pe care consumatorul îl poate refuza dacă vrea să circule legal — este obligatoriu prin lege. Iar atunci când prețul unui produs obligatoriu crește cu peste 70% în cinci ani, consumatorul are dreptul la o explicație verificabilă, nu la formule generale. Rolul ASF, argumentează patronatul, nu ar trebui să fie acela de a transmite mai departe explicațiile industriei de asigurări, ci de a verifica dacă acestea sunt susținute de date.
Prima a crescut cu 70%, dar frecvența daunelor a scăzut
În 2021, prima medie RCA anualizată era de aproximativ 790 de lei, potrivit datelor ASF de la finalul acelui an, prezentate de 1asig. În 2025, potrivit raportului ASF, aceasta ajunsese la 1.346 de lei — o creștere de circa 70%. În primul trimestru din 2026, prima medie anualizată a urcat și mai mult, la 1.476 de lei, potrivit ASF.
Întrebarea pe care o pune POSA este directă: au crescut accidentele suficient cât să justifice această evoluție? Datele actuariale folosite chiar de ASF pentru stabilirea tarifelor de referință indică altceva — frecvența daunelor a coborât de la 6% în 2021 la 5,1% în 2025, adică o scădere de aproximativ 15% raportat la expunerea la risc.
Cu alte cuvinte, dacă discursul public despre „creșterea daunalității” sugerează că accidentele au devenit mai frecvente, datele oficiale nu confirmă acest lucru. Accidentele nu s-au înmulțit — au devenit, în medie, mai costisitoare. Este o distincție pe care POSA o consideră esențială pentru înțelegerea corectă a fenomenului.
Cât din scumpire e acoperit de riscul real
POSA nu contestă că reparațiile auto s-au scumpit. Raportul actuarial al ASF arată că severitatea daunelor — valoarea medie a acestora — a crescut semnificativ în ultimii ani, un cost real al sistemului care trebuie luat în calcul.
Același raport al ASF oferă însă un indicator mai relevant pentru evaluarea riscului: prima de risc, calculată în funcție de frecvența și severitatea daunelor. Aceasta a urcat de la circa 596 de lei în 2021 la 821 de lei în 2025, o creștere de aproximativ 38%. În aceeași perioadă, prima medie RCA plătită de consumator a crescut cu peste 70%.
Cele două cifre nu sunt direct comparabile — prețul final al poliței include, pe lângă riscul actuarial, cheltuieli administrative, distribuție, rezerve, marje de siguranță și costuri de capital. Dar tocmai aici se află întrebarea centrală a POSA: dacă riscul propriu-zis a crescut cu 38%, ce anume explică diferența până la peste 70%? Patronatul cere ca acest decalaj să fie arătat cu cifre, nu presupus.
Încasările RCA cresc mai repede decât costul daunelor
Datele din primul trimestru al lui 2026 adaugă un argument suplimentar. Potrivit ASF, volumul primelor RCA subscrise a crescut cu 13% față de aceeași perioadă din 2025, iar prima medie anualizată cu 11%.
În același interval, valoarea totală a daunelor întâmplate calculată de ASF a fost de circa 2,11 miliarde de lei, față de 2,12 miliarde de lei cu un an înainte — o scădere marginală, de 0,7%. Dauna medie individuală a crescut, dar costul agregat al daunelor la nivelul pieței nu.
Pentru POSA, întrebarea rămâne simplă: dacă încasările din RCA au crescut cu 13% într-un an în care costul agregat al daunelor nu a crescut, ce anume justifică scumpirea continuă a poliței? Patronatul consideră că ASF ar trebui să poată răspunde acestei întrebări cu date concrete, nu cu explicații generale.
Piesele auto, nu service-urile, cântăresc cel mai mult în factura reparației
Al doilea argument invocat frecvent de asigurători este creșterea costului reparațiilor. Aici POSA atrage atenția asupra unei formulări care mută responsabilitatea către service-uri, deși datele arată altceva.
Analizele publicate de BAAR, pe baza devizelor Audatex pentru perioada 2022-2024, arată că piesele reprezintă cea mai mare parte a valorii unei reparații — aproximativ 65% din deviz, mult peste ponderea manoperei.
Service-ul auto nu produce bara, farul, senzorul, radarul sau elementele de caroserie pe care le montează — le cumpără de la producători, importatori sau distribuitori. Dacă piesele s-au scumpit, argumentează POSA, atunci scumpirea trebuie analizată la nivelul pieței de piese, nu translatată automat asupra service-urilor care le montează. Fenomenul este cu atât mai vizibil cu cât mașinile moderne includ tot mai multe componente electronice, senzori și sisteme de asistență, a căror înlocuire costă considerabil mai mult decât la generațiile anterioare de vehicule.
O necunoscută pe care nici ASF nu o măsoară: despăgubirile plătite fără reparație
Aici apare una dintre obiecțiile centrale ale POSA. În iunie 2026, patronatul a cerut ASF să comunice câte dosare RCA sunt despăgubite în regie proprie și ce sume sunt plătite prin această modalitate — adică situațiile în care păgubitul primește o sumă de bani direct de la asigurător, fără ca despăgubirea să fie legată obligatoriu de o reparație efectuată și facturată într-un service autorizat.
Potrivit răspunsului făcut public de POSA și relatat de AGERPRES, asigurătorii nu mai au obligația de a raporta distinct către ASF numărul și valoarea acestor dosare. Ceea ce ridică o problemă de fond: dacă autoritatea nu are evidența câtor dosare sunt plătite în regie proprie și câte vehicule ajung efectiv reparate în service-uri autorizate, pe ce bază poate atribui creșterea costurilor activității service-urilor?
„ASF nu poate da vina pe service-uri cât timp nu măsoară”, transmite patronatul, potrivit AGERPRES. Nu este, subliniază POSA, o dispută comercială între două segmente ale industriei auto, ci o problemă care afectează direct informarea consumatorului — dacă autoritatea nu poate separa reparația reală și fiscalizată de despăgubirea plătită în numerar, explicația oferită șoferului pentru scumpirea RCA rămâne incompletă.
„3 din 10 mașini fără RCA” — o cifră care amestecă două realități diferite
Al treilea argument invocat este numărul mare de vehicule neasigurate. Potrivit Libertatea, la 31 martie 2026 existau circa 7,95 milioane de polițe RCA active, față de un parc auto înmatriculat de peste 11,22 milioane de vehicule la finalul lui 2025 — de unde rezultă diferența de aproape 30% și formula, larg vehiculată, potrivit căreia „3 din 10 mașini nu au RCA”.
POSA atrage atenția că această comparație amestecă două categorii diferite: o mașină înmatriculată nu este automat o mașină care circulă efectiv. În parcul auto înmatriculat există vehicule abandonate, imobilizate, neutilizate sau fără ITP valabil, care figurează administrativ în evidențe fără să mai participe la trafic.
Pentru a estima corect câte vehicule circulă fără RCA, spune patronatul, comparația relevantă ar trebui făcută între vehiculele care îndeplinesc efectiv condițiile legale de circulație — inclusiv ITP valabil — și baza polițelor active. Fără această corecție, procentul de 30% arată mai degrabă diferența dintre două evidențe administrative decât proporția reală a mașinilor neasigurate aflate pe șosele. Iar dacă cifra este folosită ca justificare pentru scumpirea poliței plătite de șoferii asigurați, POSA cere și cuantificarea impactului ei real asupra tarifului — cu cât anume plătește în plus un proprietar asigurat din cauza vehiculelor fără RCA.
Consumatorul plătește. POSA cere ca ASF să explice de ce
Poziția POSA nu neagă existența costurilor reale din sistem — că daunele au un preț, că piesele s-au scumpit, că există vehicule care circulă neasigurate. Toate aceste fenomene sunt reale. Dar existența lor, argumentează patronatul, nu demonstrează automat că RCA trebuia să se scumpească exact în proporția în care s-a scumpit.
Datele disponibile ale ASF arată o frecvență a daunelor mai mică decât în 2021, o primă de risc care a crescut mult mai puțin decât prețul mediu al poliței, un cost agregat al daunelor care a scăzut ușor în primul trimestru din 2026 chiar dacă încasările din prime au crescut, și o autoritate de supraveghere care nu dispune de toate datele necesare pentru a separa despăgubirile plătite în regie proprie de reparațiile efectuate efectiv în service-uri.
În aceste condiții, POSA consideră că ASF ar trebui să ceară industriei de asigurări să demonstreze, cu cifre, de ce tarifele actuale sunt justificate — nu doar să transmită mai departe explicațiile acesteia. RCA este obligatoriu, iar șoferul nu poate negocia sistemul și nu poate circula legal fără el. De aceea, spune patronatul, obligația de transparență trebuie să fie pe măsură: dacă polița s-a scumpit cu peste 70%, consumatorul are dreptul la o explicație care să acopere integral această creștere — cât costă riscul, cât costă daunele, cât costă administrarea, cât costă distribuția, cât costă vehiculele neasigurate și cât rămâne marjă în sistem.
Până atunci, întrebarea rămâne deschisă: de ce plătește șoferul român atât de mult pentru RCA?
Citește și
