Turismul din estul Europei, sub presiunea războiului din Ucraina. România și alte șase state cer măsuri dedicate din partea UE

Impactul războiului asupra turismului în estul Europei

Pe 23 iulie, România și alte șase state au transmis o scrisoare comună vicepreședintelui executiv al Comisiei Europene, Raffaele Fitto, și comisarului pentru Transport Durabil și Turism, Apostolos Tzitzikostas, prin care solicită includerea problemelor generate de război în viitoarea Strategie a Uniunii Europene pentru Turism Durabil.

În document, cele șapte țări cer măsuri țintite pentru îmbunătățirea conectivității, creșterea rezilienței sectorului turistic și, mai ales, pentru refacerea încrederii turiștilor și investitorilor în destinațiile din estul Europei.

Guvernele semnatare avertizează că războiul a afectat percepția externă asupra regiunilor apropiate de conflictul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei. În mod special, acestea solicită sprijin pentru întreprinderile mici și mijlocii din turism, afectate de diminuarea încrederii internaționale și de asocierea regiunilor estice ale UE cu riscurile generate de război.

Reprezentanța Letoniei pe lângă Uniunea Europeană a precizat că situația geopolitică a influențat fluxurile turistice, a redus încrederea investitorilor și a făcut mai dificil accesul unor companii la finanțare.

Publicitate

Solicitarea celor șapte state se bazează pe recunoașterea Comisiei Europene, exprimată într-o strategie din februarie 2023, potrivit căreia regiunile apropiate de Rusia, Belarus și Ucraina se confruntă cu investiții mai reduse, probleme demografice, costuri suplimentare de securitate și perturbări economice după invazia rusă. Nouă state sunt vizate în acest plan: Finlanda, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia, Ungaria, România și Bulgaria.

Comisia a admis că transportul și turismul din aceste regiuni au fost perturbate de noua situație geopolitică.

Statistici privind turismul în România și UE

Demersul capătă importanță pentru România, deoarece tendințele recente în turism diferă de cele generale din Uniunea Europeană. În 2025, UE a consemnat un record de aproximativ 3,08 miliarde de înnoptări în unitățile de cazare, în creștere în 24 dintre cele 27 de state membre.

România se află însă printre cele trei țări în care numărul înnoptărilor a scăzut, cu 1,7% față de 2024, alături de Luxemburg (-2,4%) și Irlanda (-0,4%). În schimb, Polonia, semnatară a scrisorii, a raportat o creștere de 7,2%, una dintre cele mai ridicate din UE.

O problemă structurală a României este dependența foarte mare de turiștii interni și capacitatea redusă de a atrage vizitatori străini. Datele Eurostat pentru primul trimestru din 2026 arată că turiștii internaționali au reprezentat doar 22,4% din totalul înnoptărilor din România, una dintre cele mai mici ponderi din UE. Niveluri comparabile aveau doar Germania și Polonia, în timp ce în Malta ponderea turiștilor străini depășea 90%.

La începutul anului 2026, numărul turiștilor străini a crescut, în timp ce turismul intern a scăzut. În primele trei luni, sosirile totale în structurile de cazare din România au scăzut cu 5,8%, însă sosirile turiștilor străini au crescut cu aproximativ 5%.

Datele OECD indică faptul că în 2024 aproximativ 2,4 milioane de turiști internaționali au fost cazați în România. Această cifră a crescut cu 13,8% față de anul precedent, dar rămâne sub nivelul înregistrat înainte de pandemie. În contrast, turismul european depășise încă din 2023 nivelul de dinaintea pandemiei, iar în 2024 numărul înnoptărilor turiștilor internaționali era cu 6,8% mai mare decât în 2019.

Solicitările adresate Comisiei Europene

Cele șapte state nu cer în prezent un fond european cu o sumă fixă, ci solicită introducerea unor instrumente și măsuri dedicate regiunii estice a Uniunii în viitoarea Strategie a UE pentru Turism Durabil.

Printre direcțiile propuse se numără sprijinirea întreprinderilor mici și mijlocii, îmbunătățirea legăturilor de transport, creșterea accesului la finanțare, consolidarea rezilienței destinațiilor și organizarea de campanii sau alte acțiuni care să refacă încrederea turiștilor în regiune.

Comisia Europeană lucrează în 2026 la prima Strategie a UE pentru Turism Durabil, care urmează să se concentreze pe competitivitatea sectorului, sustenabilitate, sprijinirea comunităților locale și capacitatea industriei de a face față unor crize.

Pentru România, prioritatea este atragerea unui număr mai mare de turiști străini, într-un context în care turismul european în ansamblu a depășit deja etapa de recuperare post-pandemie și stabilește noi recorduri.