Politicianul rus Boris Nadejdin, aflat în prezent în Franța, susține că Vladimir Putin este tot mai izolat de informațiile negative despre situația internă a Rusiei și avertizează că o nouă mobilizare militară ar putea amplifica nemulțumirea populației. Declarațiile sale vin înaintea alegerilor parlamentare din 18–20 septembrie, într-un moment în care sondajele indică o preferință majoritară pentru negocieri cu Ucraina.

Într-un interviu acordat Times Radio, Nadejdin a afirmat că oficialii din jurul președintelui rus tind să urmeze linia stabilită de Kremlin și evită să se abată de la aceasta. El a comparat actualul sistem administrativ cu birocrația sovietică din anii 1980, în care oficialii respectau discursul oficial chiar dacă în privat aveau alte opinii.

Într-un interviu separat acordat AFP după plecarea sa din Rusia, Nadejdin a afirmat că Putin continuă să creadă că beneficiază de un sprijin foarte larg și că armata rusă se apropie de victorie.

„Putin crede că toată lumea îl susține și că armata rusă este pe punctul de a câștiga”, a declarat politicianul rus. El a susținut însă că efectele războiului sunt tot mai vizibile pentru populație, invocând atacurile cu drone, problemele cu aprovizionarea cu carburanți, restricțiile de internet și creșterea prețurilor.

Sondajele arată o majoritate favorabilă negocierilor

Datele independente disponibile confirmă existența unei diferențe între sprijinul declarat pentru armata rusă și preferința privind continuarea războiului.

Potrivit sondajului Levada Center realizat în august, 59% dintre ruși susțin trecerea la negocieri de pace, în timp ce 31% preferă continuarea operațiunilor militare. Sprijinul pentru negocieri este mai ridicat în rândul tinerilor: 71% dintre respondenții cu vârsta sub 24 de ani se declară favorabili discuțiilor de pace.

Nadejdin a prezentat în interviul pentru Times Radio cifre și mai accentuate, afirmând că doar 7% dintre rușii sub 30 de ani ar dori continuarea războiului, iar 73% s-ar opune acesteia. Aceste procente nu au putut fi confirmate independent printr-un sondaj public cu aceeași metodologie și trebuie atribuite politicianului.

Reuters a relatat joi că nivelul de anxietate din societatea rusă a rămas ridicat în ultimele luni, pe fondul atacurilor ucrainene cu drone, al problemelor economice și al temerilor privind o eventuală nouă mobilizare după alegerile parlamentare. Indicatorul de anxietate măsurat de institutul de stat FOM se află la cel mai ridicat nivel susținut de la mobilizarea din 2022.

O nouă mobilizare rămâne o temă sensibilă

Kremlinul a negat în repetate rânduri că ar pregăti o nouă mobilizare generală și susține că armata dispune de efective suficiente.

Cu toate acestea, posibilitatea unei noi campanii de recrutare continuă să fie discutată în Rusia. Reuters a identificat inclusiv cazuri de bărbați care au părăsit temporar țara din teama că o mobilizare ar putea fi anunțată după scrutinul din septembrie.

Nadejdin consideră că repetarea mobilizării parțiale din septembrie 2022 ar putea avea un cost politic important. Atunci, chemarea a aproximativ 300.000 de rezerviști a provocat plecarea din Rusia a sute de mii de persoane și a generat un val neobișnuit de anxietate în societate.

Nadejdin propune mai întâi oprirea atacurilor

În privința încheierii războiului, politicianul rus consideră improbabilă în acest moment rezolvarea tuturor disputelor teritoriale printr-un acord de pace.

El susține însă că ar putea fi negociată mai întâi o încetare a atacurilor reciproce asupra orașelor, iar problemele teritoriale să fie discutate ulterior. În interviul pentru Times Radio, Nadejdin a invocat precedentul Peninsulei Coreene, unde luptele au fost suspendate prin armistițiu fără încheierea unui tratat de pace definitiv.

Politicianul rus se află în Franța după ce a părăsit Rusia în iulie. Nadejdin încercase să candideze împotriva lui Putin la alegerile prezidențiale din 2024, însă Comisia Electorală Centrală i-a respins candidatura invocând numărul prea mare de semnături nevalide. În vara acestui an a fost declarat „agent străin” și exclus din cursa pentru alegerile parlamentare, iar ulterior a plecat din țară, afirmând că alternativa era riscul unei condamnări și al închisorii.