Președintele Nicușor Dan a primit vineri, 4 septembrie 2026, la Palatul Cotroceni, ambasadorii desemnați ai 17 state, cu ocazia prezentării scrisorilor de acreditare. Dincolo de componenta protocolară, seria de întrevederi a conturat câteva dintre prioritățile actuale ale diplomației române: securitatea Mării Negre și a Flancului Estic, relațiile cu statele din Orientul Mijlociu, energia nucleară, industria de apărare, conectivitatea regională și atragerea investițiilor.
Cei 17 diplomați reprezintă Vietnam, Arabia Saudită, Iran, Coreea de Sud, Serbia, Algeria, Danemarca, Chile, Kazahstan, Canada, Thailanda, Côte d’Ivoire, Panama, Cambodgia, Guatemala, El Salvador și Ghana.
Președintele le-a urat succes noilor ambasadori în exercitarea mandatelor și i-a asigurat de sprijinul autorităților române. Agenda discuțiilor a variat însă considerabil, de la războiul din Ucraina și tensiunile din Orientul Mijlociu până la proiectele nucleare de la Cernavodă și infrastructura energetică dintre România și Serbia.
Iranul și Arabia Saudită, două dosare importante pentru politica României în Orientul Mijlociu
Una dintre cele mai sensibile întrevederi a fost cea cu noul ambasador al Iranului, Seyed Mohsen Emadi.
Nicușor Dan a evocat relația tradițională dintre București și Teheran, iar cele două părți au subliniat necesitatea unei soluții diplomatice pentru ceea ce Administrația Prezidențială a descris drept „conflictul din regiune”, cu obiectivul reducerii tensiunilor și consolidării stabilității regionale. Cotroceniul nu a detaliat în comunicat dosarul la care s-a referit această formulare.
Discuția intervine într-un moment de puternică presiune internațională asupra Teheranului. Statele Unite, Regatul Unit, Franța și Germania pregătesc o nouă inițiativă la nivelul Agenției Internaționale pentru Energie Atomică privind dosarul nuclear iranian, pe fondul disputelor referitoare la accesul inspectorilor internaționali și la stocurile de uraniu îmbogățit ale Iranului.
Un profil diferit a avut întrevederea cu ambasadorul Arabiei Saudite, Khalid bin Eid Al-Shammari. La Cotroceni, Regatul a fost definit drept un „partener-cheie” al României în Orientul Mijlociu și regiunea Golfului.
Cele două părți au discutat despre dezvoltarea cooperării economice și despre sectoare considerate strategice: energia, agricultura, securitatea alimentară, apărarea și afacerile interne.
Relația dintre București și Riyadh are deja o componentă de securitate în dezvoltare. Ministerul român al Afacerilor Interne discuta încă din 2025 cu partea saudită despre cooperare în contraterorism, combaterea traficului de droguri și criminalității organizate, protecție civilă, securitate cibernetică și digitalizare.
Danemarca și Canada: Marea Neagră, NATO și sprijinul pentru Ucraina
Securitatea regională a dominat întâlnirea cu ambasadorul Danemarcei, Stig Paolo Piras.
Discuțiile au vizat războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei, securitatea Mării Negre și apărarea Flancului Estic al NATO. Bucureștiul și Copenhaga au reconfirmat evaluarea comună asupra principalelor amenințări de securitate la adresa Europei și Alianței Nord-Atlantice.
Pe agenda bilaterală s-au aflat și extinderea Uniunii Europene și Republica Moldova, Nicușor Dan reiterând importanța pe care România o acordă parcursului european al Chișinăului.
Componenta de securitate a fost prezentă și în discuția cu noul ambasador al Canadei, Kevin Rex. Cele două părți au abordat eficientizarea NATO, sprijinul pentru Ucraina, securitatea energetică și prioritățile Parteneriatului Consolidat România–Canada.
Un element concret este participarea Canadei la activitățile Grupului operativ pentru combaterea minelor din Marea Neagră, alături de cooperarea în proiectele nucleare de la Cernavodă și implicarea în proiectul Băncii pentru Apărare, Securitate și Reziliență.
Relația bilaterală se află într-o etapă de aprofundare. În iulie 2026, miniștrii de Externe ai României și Canadei discutau actualizarea foii de parcurs a Parteneriatului Consolidat și extinderea cooperării în domeniul nuclear, în contextul proiectelor de la Cernavodă bazate pe tehnologia canadiană CANDU.
Coreea de Sud: apărare, energie nucleară și infrastructură
O altă relație cu o componentă strategică pronunțată este cea cu Republica Coreea.
În discuția cu ambasadorul Hur Seung-chul, Nicușor Dan a trecut în revistă Parteneriatul Strategic dintre cele două state, cu accent pe industria de apărare, energia nucleară civilă și infrastructură. Bucureștiul urmărește, de asemenea, intensificarea schimburilor comerciale și atragerea unor noi investiții sud-coreene.
Parteneriatul Strategic româno-sud-coreean datează din 2008 și a fost consolidat printr-o declarație comună în 2024. Cooperarea are deja o componentă industrială importantă: compania Korea Hydro & Nuclear Power participă la proiectul de retehnologizare a Unității 1 de la Cernavodă, alături de parteneri canadieni și italieni.
Serbia: autostrada Timișoara–Belgrad, gazoductul Arad–Mokrin și problema minorităților
În relația cu Serbia, accentul a căzut pe conectivitatea regională.
Nicușor Dan și ambasadorul Dragan Simeunović au discutat despre două proiecte cu miză economică și strategică: autostrada Timișoara–Belgrad și gazoductul Arad–Mokrin. Cele două infrastructuri ar putea consolida legăturile dintre România și Serbia atât în transport, cât și în sectorul energetic.
Pe agenda politică s-a aflat și situația comunităților etnice, Palatul Cotroceni subliniind rolul minorității române din Serbia și al minorității sârbe din România în relația bilaterală.
De la Vietnam și Kazahstan la Africa și America Latină
Componenta economică a fost comună majorității întrevederilor.
În discuția cu ambasadorul Vietnamului, Le Vinh Thang, au fost abordate agricultura, comerțul, investițiile, piața muncii, turismul, educația și cultura.
Cu ambasadorul Algeriei, Chaouki Chemmam, Bucureștiul a transmis intenția de revitalizare a dialogului politico-diplomatic și de extindere a cooperării în securitate și apărare, energie, educație și securitate alimentară.
În dialogul cu Kazahstanul, accentul a fost pus pe investiții și diversificarea schimburilor comerciale, iar România a remarcat poziția Astanei privind respectarea principiilor dreptului internațional.
Chile, Panama, Guatemala și El Salvador au intrat în componenta latino-americană a agendei diplomatice, Bucureștiul urmărind extinderea comerțului, investițiilor și cooperării în domenii precum securitatea cibernetică, tehnologia, agricultura și educația.
Cu statele africane – Algeria, Côte d’Ivoire și Ghana – România încearcă să reactiveze sau să diversifice relații construite în unele cazuri încă din perioada în care universitățile românești reprezentau o destinație importantă pentru studenții africani. În cazul Ghanei, prioritățile indicate de Cotroceni sunt educația, energia, IT-ul, securitatea cibernetică și reforma instituțională.
Un element distinct a apărut în dialogul cu ambasadorul Cambodgiei, Chea Chanboribo. Nicușor Dan a felicitat Phnom Penh pentru găzduirea celui de-al XX-lea Summit al Francofoniei, programat în noiembrie 2026, într-un moment în care România candidează pentru funcția de secretar general al Organizației Internaționale a Francofoniei.
Seria de acreditări de la Cotroceni a depășit astfel dimensiunea strict protocolară. Dosarele discutate arată o diplomație românească orientată simultan către securitatea imediată a Flancului Estic și a Mării Negre, către proiecte industriale și energetice cu partenerii strategici și către consolidarea relațiilor economice cu state din Golf, Asia, Africa și America Latină.
