Forțele Statelor Unite au lovit sâmbătă trei petroliere iraniene, inclusiv o navă aflată în apropierea Insulei Kharg, principalul nod de export al țițeiului iranian din Golful Persic. Comandamentul Central al SUA, CENTCOM, afirmă că operațiunea a fost declanșată după ce Corpul Gardienilor Revoluției Islamice a lansat rachete balistice asupra a două nave militare americane.

Informațiile inițiale transmise de agenția iraniană semioficială Tasnim indicau atacarea unui singur petrolier în zona de ancoraj a Insulei Kharg. Ulterior, CENTCOM a confirmat că operațiunea americană a fost mai amplă și a vizat trei nave iraniene în trei zone diferite.

Potrivit comandamentului american, atacurile au venit după ce Gardienii Revoluției au lansat rachete balistice spre un portavion american și un distrugător cu rachete ghidate care patrulau în regiune. Navele americane au evitat atacurile, iar niciun militar american nu a fost rănit.

CENTCOM identifică trei petroliere iraniene

CENTCOM a identificat navele lovite drept M/T Downy, M/T Stark 1 și M/T Kylo, aceasta din urmă fiind cunoscută și sub numele de „Noxen”.

M/T Downy, aflat în largul Insulei Kharg, și M/T Stark 1, localizat în apropiere de Jask, au fost „permanent dezactivate”, potrivit formulării utilizate de comandamentul american.

A treia navă, M/T Kylo, se afla în Golful Oman. CENTCOM afirmă că petrolierul, care nu transporta încărcătură în momentul atacului, a fost distrus după ce echipajului i s-a ordonat să abandoneze nava. Forțele americane au lovit mai multe puncte considerate critice pentru a face imposibilă continuarea operării acesteia.

Comandamentul american susține că cele trei petroliere fac parte dintr-o rețea de transport al petrolului evaluată la mai multe miliarde de dolari, utilizată pentru finanțarea Gardienilor Revoluției și a grupărilor regionale sprijinite de Teheran. Afirmația aparține CENTCOM și nu a fost confirmată independent.

„Mesajul pentru IRGC să fie clar: dacă trageți asupra a două dintre navele noastre, vom impune un cost economic și mai mare — neutralizând trei dintre ale voastre”, a declarat amiralul Brad Cooper, comandantul CENTCOM.

Oficialul american a avertizat că Statele Unite nu vor ezita să își apere forțele și, dacă va fi necesar, să lovească ceea ce a descris drept flota petrolieră „limitată și expusă” a Iranului.

Tasnim: petrolierul de lângă Kharg a fost lovit de patru rachete

Agenția Tasnim relatase anterior, citând surse locale, că un petrolier aflat în zona de ancoraj a Insulei Kharg a fost lovit de patru rachete americane.

Potrivit surselor citate de agenția iraniană, atacul nu a provocat victime, iar echipajul navei era evacuat. Autoritățile iraniene nu au emis imediat un comunicat oficial privind amploarea operațiunii americane.

Raportarea iraniană nu identificase inițial nava. CENTCOM a precizat ulterior că petrolierul M/T Downy a fost neutralizat în largul Insulei Kharg.

Kharg, din nou în centrul escaladării dintre Washington și Teheran

Importanța atacului depășește pierderea celor trei nave. Kharg este principalul centru de export al petrolului iranian și unul dintre cele mai sensibile puncte ale infrastructurii energetice a Republicii Islamice.

Înaintea războiului, aproximativ 90% din exporturile iraniene de țiței treceau prin Kharg. Insula se află la aproximativ 26 de kilometri de coasta Iranului, în nordul Golfului Persic, iar terminalele sale pot deservi inclusiv petroliere de mari dimensiuni care nu pot opera în apele mai puțin adânci ale coastei continentale.

Statele Unite au atacat deja obiective militare de pe Kharg în timpul războiului. La 13 martie, CENTCOM anunța lovirea a peste 90 de ținte militare de pe insulă, inclusiv depozite de mine navale și buncăre pentru rachete, precizând însă explicit la acel moment că infrastructura petrolieră fusese protejată.

Operațiunea de sâmbătă mută astfel confruntarea mai aproape de infrastructura care susține direct exporturile iraniene de energie.

Trump amenințase anterior cu preluarea Insulei Kharg

Kharg s-a aflat în ultimele luni în centrul declarațiilor președintelui Donald Trump.

La 11 iunie, Trump afirma că preferința sa ar fi ca Statele Unite să preia controlul asupra insulei și al altor puncte ale infrastructurii petroliere iraniene. Într-un mesaj publicat pe Truth Social, liderul de la Casa Albă susținea că Washingtonul ar putea ajunge să controleze infrastructura și piețele de petrol și gaze ale Iranului. Mai târziu în aceeași zi, Trump a declarat că o operațiune militară asupra Kharg fusese scoasă deocamdată de pe masă, pe fondul negocierilor cu Teheranul.

La 17 iunie, Statele Unite și Iranul au semnat un acord interimar destinat opririi războiului. Documentul prevedea inclusiv reluarea traficului prin Strâmtoarea Ormuz și ridicarea blocadei americane asupra porturilor iraniene.

Armistițiul nu a rezistat însă.

Statele Unite au reintrodus blocada navală la 14 iulie, după reluarea confruntărilor militare. Reuters relata la 1 septembrie că, de atunci, niciun transport semnificativ de țiței iranian nu mai reușise să traverseze Strâmtoarea Ormuz spre China, principalul cumpărător al petrolului iranian. Exporturile încărcate de Iran au scăzut de la aproximativ două milioane de barili pe zi în martie la numai 220.000-255.000 de barili pe zi în august.

La 31 august, Trump a amplificat din nou presiunea asupra Teheranului publicând două videoclipuri generate cu inteligență artificială care prezentau explozii la Kharg, alături de mesajul „Kharg island being blown to smithereens!!!”. La acel moment nu avusese loc un asemenea atac, iar un oficial american confirma că forțele SUA nu loviseră insula.

Cinci zile mai târziu, forțele americane au lovit efectiv un petrolier în largul Kharg.

Presiune suplimentară asupra pieței petrolului

Escaladarea intervine într-un moment în care piața mondială a energiei resimte deja efectele conflictului și ale perturbării transporturilor prin Strâmtoarea Ormuz.

Înainte de izbucnirea războiului, aproximativ o cincime din oferta mondială zilnică de petrol și gaze naturale lichefiate tranzita strâmtoarea. Traficul comercial rămâne în prezent mult sub nivelurile normale, iar blocada americană asupra transporturilor legate de Iran a redus aproape complet exporturile iraniene de țiței prin această rută.

Contractele futures pentru petrolul Brent au închis vineri la 96,28 dolari pe baril, cel mai ridicat nivel de după 24 iulie. Brent a câștigat aproximativ 7,6% într-o singură săptămână, pe fondul intensificării confruntării dintre Statele Unite și Iran și al temerilor privind noi perturbări ale aprovizionării.

Lovirea celor trei petroliere arată că Washingtonul nu mai limitează presiunea asupra Teheranului la sancțiuni, blocadă navală și obiective strict militare. O parte a infrastructurii maritime prin care Iranul încearcă să își mențină veniturile din petrol a devenit acum țintă directă a operațiunilor americane, într-o confruntare în care Kharg și Strâmtoarea Ormuz rămân două dintre cele mai importante puncte de presiune asupra economiei iraniene și asupra pieței energetice globale.