Președintele american Donald Trump a declarat vineri, 4 septembrie, că Vladimir Putin nu intenționează să atace teritoriul NATO, reiterând o poziție exprimată cu doar câteva zile înainte. Afirmația vine într-un moment în care Germania atribuie Rusiei tentativa de atac cu dronă de la aeroportul Leipzig/Halle, iar NATO avertizează asupra intensificării acțiunilor hibride ruse pe teritoriul statelor aliate. În paralel, Casa Albă pregătește o nouă rundă diplomatică în dosarul ucrainean, printr-o misiune a lui Steve Witkoff și Jared Kushner la Moscova și, ulterior, la Kiev.
Donald Trump și-a exprimat din nou convingerea că președintele rus nu intenționează să declanșeze un atac împotriva unui stat membru al Alianței Nord-Atlantice.
„Vorbesc cu Putin. Îl cunosc foarte bine. Putin nu are intenția de a ataca teritoriul NATO”, a declarat președintele american, răspunzând întrebărilor jurnaliștilor la Casa Albă, vineri, 4 septembrie.
Nu este prima declarație de acest fel. Pe 27 august, Trump spusese, tot în Biroul Oval, că Putin „nu va ataca teritoriul NATO”, respingând totodată informațiile potrivit cărora directorul CIA, John Ratcliffe, ar fi fost trimis la Moscova în mod special pentru a avertiza Kremlinul împotriva unei eventuale acțiuni militare asupra unui stat aliat.
Trump a prezentat atunci deplasarea șefului CIA drept una obișnuită în cadrul relațiilor dintre serviciile de informații.
„Ratcliffe se întâlnește cu omologul său rus o dată la șase luni sau o dată pe an. Au o relație foarte bună. Nu a existat niciun mesaj și nu s-a întâmplat nimic neobișnuit”, a declarat președintele american pentru Axios.
Declarația lui Trump vine după ce Germania a atribuit Rusiei atacul hibrid de la Leipzig
Poziția exprimată de liderul american intervine într-un context de securitate sensibil în Europa.
Guvernul german a atribuit oficial Rusiei tentativa de atac produsă pe 4 august la aeroportul Leipzig/Halle, unde a fost descoperită o dronă încărcată cu explozibili. Berlinul a calificat incidentul drept un atac hibrid și a precizat că atribuirea se bazează pe investigații ale poliției, analiza modului de operare și informații provenite de la serviciile de informații.
„Luate împreună, investigațiile poliției, tiparul operațional și informațiile serviciilor de informații demonstrează responsabilitatea Rusiei pentru tentativa de atac asupra aeroportului din Leipzig”, a declarat ministrul german de Interne, Alexander Dobrindt, potrivit Guvernului federal.
Berlinul a anunțat, în replică, mai multe măsuri împotriva Moscovei, între care închiderea Consulatului General al Rusiei de la Bonn, încetarea acordului privind funcționarea Casei Ruse din Berlin și susținerea unor noi sancțiuni europene împotriva persoanelor implicate în acțiuni hibride.
Rusia a negat acuzațiile.
NATO a preluat însă evaluarea germană. Secretarul general al Alianței, Mark Rutte, s-a referit pe 2 septembrie la „atacul hibrid rus de la Leipzig” și a afirmat că Rusia a devenit „din ce în ce mai imprudentă”, evocând atât incidente aeriene de pe Flancul Estic, cât și activități ostile desfășurate direct pe teritoriul statelor aliate.
Această evaluare nu înseamnă însă că NATO consideră iminent un atac militar convențional împotriva unui stat membru. Un oficial al Alianței declara pe 30 august pentru Reuters că NATO nu vede în prezent o amenințare iminentă de atac direct, chiar dacă activitățile hibride ale Rusiei în Europa se intensifică.
Diferența este esențială: afirmația lui Trump privește intenția atribuită personal lui Vladimir Putin de a nu declanșa un atac asupra teritoriului NATO, în timp ce evaluarea Alianței continuă să considere Rusia principala amenințare la adresa securității euro-atlantice și avertizează asupra extinderii acțiunilor hibride, a sabotajelor și a provocărilor.
Vizita lui John Ratcliffe la Moscova, prezentată diferit la Washington
Directorul CIA, John Ratcliffe, s-a deplasat la Moscova pe 25 august, într-o vizită neanunțată în prealabil publicului și prima cunoscută a unui director CIA în Rusia după 2021.
Kremlinul a confirmat ulterior că Ratcliffe a discutat cu oficiali ai serviciilor ruse de informații, dar nu s-a întâlnit cu Vladimir Putin. Președintele rus a fost informat ulterior asupra rezultatului discuțiilor.
Șeful Serviciului rus de Informații Externe, Serghei Narîșkin, a confirmat că s-a întâlnit cu Ratcliffe și a descris discuția drept o reuniune de lucru privind subiecte sensibile aflate în competența celor două servicii.
Două publicații americane au relatat, pe baza unor surse, că Ratcliffe ar fi avertizat Moscova împotriva unor eventuale operațiuni îndreptate împotriva statelor NATO. Washingtonul și Moscova nu au confirmat oficial existența unui astfel de avertisment, iar Trump a respins ideea că directorul CIA ar fi fost trimis în Rusia cu această misiune specifică.
În schimb, Trump a afirmat că speră ca vizita lui Ratcliffe să contribuie și la eforturile de încheiere a războiului din Ucraina.
Witkoff și Kushner, trimiși într-o nouă misiune diplomatică
În paralel cu declarațiile referitoare la NATO, Donald Trump a confirmat că Steve Witkoff și Jared Kushner sunt implicați într-o nouă tentativă americană de relansare a negocierilor pentru încheierea războiului din Ucraina.
„I-am trimis să vadă dacă putem face progrese și cred că avem șanse bune”, a declarat Trump vineri, potrivit Reuters. Președintele american a afirmat că există o propunere concretă pentru oprirea războiului, fără a face public conținutul acesteia.
Planul prevede o deplasare mai întâi la Moscova, urmată de o vizită la Kiev. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că îi așteaptă pe cei doi negociatori americani în Ucraina duminică, după discuțiile din capitala rusă.
Programul exact al deplasărilor nu era însă definitiv stabilit vineri. O sursă familiarizată cu pregătirile a declarat pentru Reuters că partea americană analiza în continuare condițiile de securitate pentru misiunea celor doi emisari.
Witkoff a efectuat deja mai multe deplasări la Moscova în cadrul contactelor dintre administrația Trump și Kremlin, dar nu a vizitat până acum Ucraina în această calitate.
Diplomație pe fondul intensificării atacurilor
Noua inițiativă diplomatică americană începe într-un moment în care ostilitățile nu dau semne clare de diminuare.
O dronă rusească a lovit vineri sediul Serviciului de Securitate al Ucrainei, SBU, din centrul Kievului, una dintre cele mai importante ținte atacate în capitala ucraineană de la începutul războiului. Potrivit lui Zelenski, aparatul a vizat zona biroului conducerii serviciului.
Atacul a avut loc după mai multe zile consecutive de lovituri ruse asupra Kievului și a altor regiuni ale Ucrainei. Rusia susține, la rândul său, că teritoriul său este vizat de atacuri ucrainene cu drone și rachete.
În același timp, perspectivele unui acord rămân incerte. Reuters a relatat în iulie, citând trei surse apropiate Kremlinului, că Putin era pregătit să continue și chiar să intensifice războiul, în pofida demersurilor administrației Trump pentru relansarea negocierilor.
Declarațiile optimiste ale lui Trump privind intențiile Kremlinului coexistă astfel cu o evaluare de securitate occidentală mult mai prudentă. NATO nu indică existența unui atac militar iminent asupra unui stat aliat, dar avertizează că Rusia își intensifică activitățile hibride pe teritoriul european. În același timp, administrația americană încearcă să testeze dacă relația directă pe care Trump afirmă că o are cu Putin poate fi transformată într-un progres concret în negocierile privind Ucraina.
