Senatul Italiei a aprobat definitiv, miercuri, legislația care creează cadrul juridic pentru revenirea țării la energia nucleară, la aproape patru decenii după abandonarea acesteia în urma accidentului de la Cernobîl. Guvernul Giorgiei Meloni mizează în special pe reactoare modulare mici și alte tehnologii nucleare de nouă generație.

Legea a fost adoptată cu 81 de voturi pentru, 51 împotrivă și șapte abțineri, după ce fusese aprobată anterior de Camera Deputaților. Votul final din Senat a avut loc miercuri, 23 septembrie.

Măsura reprezintă un pas important în strategia guvernului condus de Giorgia Meloni pentru consolidarea securității energetice și atingerea obiectivelor de decarbonizare. Legea nu autorizează însă construirea imediată a unor centrale nucleare.

Noul cadru legislativ permite guvernului să elaboreze, în următoarele 12 luni, decretele necesare pentru autorizarea reactoarelor, stabilirea standardelor de siguranță, gestionarea deșeurilor radioactive și definirea criteriilor pentru alegerea viitoarelor amplasamente.

Executivul italian își îndreaptă atenția în special către reactoarele modulare mici, cunoscute sub acronimul SMR, precum și către alte tehnologii nucleare avansate. Susținătorii acestor soluții afirmă că ele ar putea fi mai flexibile, mai rapide de construit și mai ușor de integrat în sistemele energetice decât reactoarele nucleare convenționale.

Italia a renunțat la energia nucleară după Cernobîl

Italia s-a numărat printre primele state europene care au dezvoltat energie nucleară și a operat patru reactoare înainte ca politica energetică a țării să se schimbe radical după accidentul de la Cernobîl din 1986.

În 1987, italienii s-au pronunțat prin referendum asupra programului nuclear, iar rezultatul a dus, în practică, la abandonarea acestuia. O nouă tentativă de relansare a energiei nucleare a fost blocată prin referendumul din 2011, organizat la câteva luni după accidentul de la centrala Fukushima din Japonia.

Ministrul italian al Mediului și Securității Energetice, Gilberto Pichetto Fratin, a prezentat votul drept începutul unei noi etape pentru politica energetică a țării.

„Energia nucleară nu înseamnă o întoarcere în trecut. Atunci când este integrată cu sursele regenerabile, este o tehnologie câștigătoare, care poate oferi rezultate extraordinare pentru securitatea noastră energetică”, a declarat ministrul.

Roma mizează pe nuclear pentru securitatea energetică

Guvernul italian susține că revenirea la energia nucleară este justificată de creșterea estimată a consumului de electricitate, de obiectivele climatice și de necesitatea reducerii dependenței de energia importată. Problema securității energetice a căpătat o importanță suplimentară în Europa după invazia Rusiei în Ucraina și turbulențele produse pe piețele energetice.

Italia continuă să fie dependentă în proporție importantă de energia importată și, deși nu mai produce electricitate în centrale nucleare proprii, consumă energie generată de reactoare aflate în alte state europene.

Autoritățile estimează că necesarul de electricitate va crește în următorii ani, pe fondul electrificării transporturilor, locuințelor și activităților economice, dar și al dezvoltării centrelor de date și a altor industrii cu un consum ridicat de energie.

Atitudinea populației față de energia nucleară pare, de asemenea, să se fi schimbat. Un sondaj realizat în iunie 2026 de compania italiană de cercetare Only Numbers arată că aproximativ 55% dintre italieni susțin centralele nucleare de nouă generație, sprijinul fiind mai puternic în rândul generațiilor tinere.

Noile reactoare sunt încă la ani distanță

Revenirea efectivă la producția de energie nucleară nu este însă iminentă. Italia nu dispune încă de un depozit național permanent pentru deșeurile radioactive provenite din vechiul program nuclear, acestea fiind păstrate în instalații temporare amplasate în mai multe regiuni ale țării.

Există și semne de întrebare privind costurile tehnologiilor vizate de guvern. Estimările din industrie indică pentru un singur reactor modular de aproximativ 300 MW un cost cuprins între 3 și 6 miliarde de euro, fără infrastructura suplimentară și investițiile necesare în rețeaua electrică.

Michele Governatori, consilier senior pentru energie în cadrul centrului de analiză climatică și energetică ECCO, consideră pozitivă crearea unui cadru de reglementare, dar avertizează că aceasta ar putea evidenția interesul limitat al investitorilor privați pentru tehnologii care nu sunt încă competitive sau suficient de mature comercial.

Organizațiile de mediu și mai multe partide din opoziție și-au exprimat deja dezacordul față de planurile guvernului. Noi dispute sunt așteptate atunci când autoritățile vor trece de la cadrul legislativ la stabilirea unor amplasamente concrete pentru reactoare și pentru depozitarea deșeurilor radioactive.