Inflația anuală din zona euro a accelerat la 3,8% în septembrie, de la 3,2% în august, potrivit estimării rapide publicate vineri de Eurostat. Rezultatul a depășit așteptările economiștilor, care anticipau o rată de 3,6%, și readuce presiunea asupra Băncii Centrale Europene (BCE), al cărei obiectiv de inflație este de 2%. Scumpirea carburanților și a gazelor naturale a avut contribuția principală la creștere, în timp ce prețurile alimentelor au avut un rol mai redus. Reuters

Avansul inflației generale nu a fost însoțit de o accelerare la fel de puternică a indicatorului de bază, care exclude energia și alimentele și oferă o imagine mai clară asupra presiunilor persistente din economie. Acesta a urcat ușor, la 2,5% în septembrie, de la 2,4% în august, pe fondul creșterii prețurilor serviciilor. Datele sugerează că șocul energetic nu s-a transmis încă în aceeași măsură către toate categoriile de bunuri și servicii. Reuters

Energia pune din nou presiune pe politica BCE

Pentru BCE, diferența dintre inflația generală și cea de bază contează în evaluarea următoarelor decizii. Rata generală a inflației este acum semnificativ peste ținta de 2%, ceea ce poate întări argumentele celor care susțin noi majorări ale dobânzilor. În același timp, creșterea mai modestă a inflației de bază indică faptul că presiunile nu s-au extins încă într-un ritm comparabil în întreaga economie. Reuters

Analiștii citați de Reuters consideră că BCE ar putea amâna următoarea majorare până în decembrie, dar o nouă creștere a prețurilor energiei ar putea schimba acest calendar. Piețele financiare iau în calcul noi majorări în următorul an, însă anticipațiile privind momentul și numărul lor se pot modifica rapid, în funcție de evoluția energiei, a inflației de bază și a costurilor de finanțare. Prin urmare, datele din septembrie sporesc presiunea asupra BCE, dar nu înseamnă automat că banca va majora dobânzile la următoarea ședință. Reuters

O decizie de înăsprire a politicii monetare s-ar putea reflecta în costul creditelor în euro și al finanțării companiilor, mai ales prin condițiile de piață și prin dobânzile variabile. Efectul asupra debitorilor nu este însă identic sau instantaneu: depinde de tipul împrumutului, de moneda în care este contractat și de momentul actualizării dobânzii. În paralel, gospodăriile și firmele resimt direct facturile mai mari la energie și costurile de transport, care pot reduce bugetele disponibile pentru consum și investiții.

Ce înseamnă evoluția pentru România

România nu face parte din zona euro, astfel că BCE nu stabilește direct dobânda de politică monetară aplicată creditelor în lei. Deciziile de politică monetară din România aparțin Băncii Naționale a României. Evoluțiile din zona euro rămân totuși importante: economia românească este legată de piețele europene prin comerț, investiții și fluxuri financiare, iar scumpirea energiei se poate transmite către costurile companiilor și prețurile plătite de consumatori.

Pentru guvernele europene, presiunea crește și pe partea fiscală. Sprijinul acordat gospodăriilor și firmelor afectate de facturile mai mari poate limita impactul imediat, dar măsurile de compensare solicită bugetele publice. În același timp, costurile de împrumut mai ridicate fac mai dificilă susținerea unor intervenții extinse. Reuters

Estimarea din septembrie indică o accelerare a inflației într-un moment în care energia influențează atât cheltuielile familiilor, cât și deciziile de finanțare ale firmelor și statelor. Următoarele date vor arăta dacă scumpirea rămâne concentrată în energie sau începe să se reflecte mai vizibil și în inflația de bază.

Citește și