Grecia a cerut Uniunii Europene să permită statelor membre suspendarea temporară a cererilor de azil în perioadele cu sosiri masive de migranți. Solicitarea a fost prezentată la reuniunea miniștrilor de interne ai UE, desfășurată joi, 1 octombrie, la Luxemburg, pe fondul dezbaterilor despre răspunsul european la situații de urgență. Propunerea nu a fost adoptată și nu schimbă, deocamdată, regulile aplicabile în statele membre. reuters.com

Ministrul grec al Migrației, Thanos Plevris, a susținut că statele au nevoie de instrumente suplimentare pentru controlul frontierelor în cazul unor intrări pe scară largă. În opinia Atenei, un mecanism temporar ar permite gestionarea unor astfel de situații fără ca toate persoanele sosite să intre imediat în procedura obișnuită de azil. Ministrul olandez al Migrației, Bart van den Brink, și-a exprimat sprijinul pentru discutarea unei astfel de opțiuni, descriind situațiile de acest fel în primul rând ca probleme de gestionare a frontierelor. reuters.com

Ce s-a întâmplat în Ceuta

Grecia și-a motivat poziția inclusiv prin situația din Ceuta, enclava spaniolă de pe coasta nord-africană. La sfârșitul lunii iulie, peste 72.000 de persoane au ajuns în teritoriu dinspre Maroc, într-un episod care a readus migrația și controlul frontierelor în centrul discuțiilor europene. Comisia Europeană a anunțat ulterior că pregătește un cadru de reacție pentru situații excepționale, cu criterii stricte și flexibilitate limitată în aplicarea procedurilor. reuters.com

Discuția are loc la câteva luni după intrarea în vigoare a Pactului european privind migrația și azilul, în iunie 2026. Noul cadru stabilește proceduri comune pentru examinarea cererilor de protecție internațională și include mecanisme pentru gestionarea unor crize. Regulile europene prevăd însă proceduri și termene specifice; o suspendare generală a accesului la procedura de azil ar necesita clarificări juridice și o bază legală la nivelul UE. reuters.com

Drepturile solicitanților rămân în centrul dezbaterii

Comisarul european pentru migrație, Magnus Brunner, a declarat că orice măsură luată în situații de urgență trebuie să respecte dreptul internațional și drepturile fundamentale. Declarația indică una dintre principalele chestiuni care vor trebui lămurite dacă ideea Greciei va avansa: cum poate fi gestionată o creștere bruscă a sosirilor fără a elimina garanțiile legale ale persoanelor care solicită protecție. reuters.com

Pentru statele de la frontierele externe ale Uniunii, o asemenea regulă ar putea schimba modul de gestionare a unor sosiri numeroase și rapide. În același timp, orice mecanism comun ar trebui să definească exact ce înseamnă o situație excepțională, cine decide activarea sa și cât timp poate rămâne în vigoare. Aceste detalii nu sunt stabilite prin solicitarea prezentată de Atena.

Comisia Europeană a indicat că pregătește un cadru de urgență, iar miniștrii au discutat subiectul la reuniunea de la Luxemburg. Următorul pas ar fi formularea unor propuneri concrete și examinarea lor de către instituțiile europene și statele membre. Până atunci, cererea Greciei rămâne o propunere politică aflată în dezbatere, nu o decizie a Uniunii Europene. reuters.com

Citește și