Protestele elevilor s-au extins vineri, 2 octombrie, în mai multe orașe din Franța, iar aproximativ 400 de licee au fost închise. Poliția s-a confruntat cu manifestanți la Paris, Strasbourg, Marsilia și Rennes, iar ministrul Justiției, Gérald Darmanin, a declarat că aproximativ 2.000 de persoane, majoritatea adolescenți, au fost arestate de la începutul manifestațiilor. Protestele au pornit din nemulțumiri privind resursele și condițiile din școli, iar violențele au adus în prim-plan și disputa privind răspunsul autorităților. Reuters
Nemulțumirile vizează condițiile din școli
Manifestațiile au început în regiunea Parisului, cu o săptămână înainte, și s-au extins ulterior în alte zone ale țării. Elevii reclamă clase aglomerate, lipsa profesorilor, clădiri degradate și programul școlar solicitant. Associated Press a relatat și nemulțumiri legate de durata zilei de școală și de presiunea resimțită de elevi. Reuters
Vineri, confruntările au avut loc în mai multe orașe. La Strasbourg, poliția a folosit gaze lacrimogene, în Marsilia manifestanții au aruncat artificii spre cordoanele de ordine, iar la Rennes au fost incendiate coșuri de gunoi. În unele locuri, elevii au blocat intrările în școli. Autoritățile au anunțat închiderea a aproximativ 400 de licee, în contextul riscurilor pentru elevi și al deteriorării unor clădiri. Reuters
Darmanin a spus că poliția a arestat circa 2.000 de persoane de la începutul protestelor, majoritatea adolescenți, și a cerut ca părinții celor care provoacă pagube să fie obligați să plătească despăgubiri. Ministrul Educației, Édouard Geffray, a avertizat că elevii sunt în pericol în stradă și i-a îndemnat pe părinți să îi descurajeze să participe la manifestații. Aceste declarații reflectă poziția guvernului; ele nu descriu revendicările tuturor protestatarilor și nici caracterul fiecărei manifestații. Reuters
Bugetul educației și acuzațiile de instrumentalizare
Protestele au loc în timp ce guvernul prezintă proiectul bugetului pentru 2027. Potrivit Reuters, cheltuielile pentru educație ar urma să crească nominal cu 1,7%, până la 65,53 miliarde de euro, fără pensiile profesorilor. Majorarea este sub rata inflației. În același proiect, costurile serviciului datoriei publice sunt estimate la 74,5 miliarde de euro. Aceste cifre oferă context dezbaterii despre finanțarea școlilor, dar nu demonstrează că bugetul a declanșat singur protestele, care au început pe fondul unor nemulțumiri mai vechi privind condițiile din sistem. Reuters
Guvernul susține că manifestațiile au fost exploatate politic. În urma unei reuniuni de criză, serviciile de informații ar fi indicat că politicieni ai partidului La France insoumise au contribuit la declanșarea mișcării. Reprezentanții formațiunii au respins acuzația și au acuzat guvernul că politizează protestele înaintea alegerilor prezidențiale de anul viitor. Aceste afirmații rămân poziții concurente ale actorilor politici, nu concluzii independente stabilite public. Reuters
În același timp, grupuri de elevi și organizații pentru drepturile omului au criticat folosirea gazelor lacrimogene, a bastoanelor și a armelor neletale împotriva minorilor. Ministerul de Interne a anunțat deschiderea a trei anchete privind acuzații de violență a poliției. Associated Press a relatat că premierul Sébastien Lecornu a convocat o reuniune de criză și le-a cerut miniștrilor să își anuleze deplasările oficiale pentru a se concentra asupra situației. Reuters
Protestele pun astfel guvernul în fața a două probleme distincte: revendicările privind resursele și condițiile din școli, respectiv violențele și intervenția poliției. Evoluția lor va depinde atât de răspunsul autorităților la nemulțumirile elevilor, cât și de capacitatea acestora de a limita confruntările fără a amplifica acuzațiile privind folosirea disproporționată a forței.
Citește și
