Slăbirea politică a lui Friedrich Merz complică negocierile pentru bugetul UE. Miza pentru România: agricultura și coeziunea

Înfrângerile electorale suferite de CDU în estul Germaniei au început să producă efecte dincolo de politica internă de la Berlin. Oficiali europeni se întreabă dacă Friedrich Merz mai dispune de autoritatea necesară pentru a juca rolul tradițional al Germaniei în construirea compromisurilor europene, într-un moment în care cele 27 de state trebuie să negocieze bugetul UE pentru perioada 2028–2034. Disputa este importantă și pentru România: Berlinul cere reduceri de sute de miliarde de euro, în timp ce Parlamentul European, prin mandatul negociat inclusiv de Siegfried Mureșan, susține protejarea agriculturii și coeziunii și un buget mai mare pentru noile priorități.

Patru oficiali implicați în negocierile europene au declarat pentru Financial Times că deteriorarea poziției politice a cancelarului german a determinat o reevaluare la Bruxelles a ceea ce poate fi obținut până la sfârșitul anului.

Preocuparea nu privește doar stabilitatea guvernului german. Germania, cea mai mare economie a Uniunii și principalul contributor net la bugetul comunitar, a jucat tradițional un rol esențial în găsirea compromisurilor atunci când negocierile dintre statele membre ajungeau într-un impas. Financial Times notează că oficialii europeni se tem că un cancelar slăbit politic ar putea avea mai puțin spațiu pentru concesii, în timp ce o eventuală schimbare la Berlin ar putea bloca negocierile pentru luni întregi. (Financial Times)

Miza imediată este Cadrul Financiar Multianual pentru perioada 2028–2034, bugetul care va stabili limitele de cheltuieli ale Uniunii pentru următorii șapte ani.

Comisia Europeană a propus un pachet de aproape 2.000 de miliarde de euro, echivalent cu aproximativ 1,26% din venitul național brut al Uniunii. Banii trebuie să acopere simultan politicile tradiționale – agricultura și coeziunea – și priorități aflate în expansiune, între care apărarea, competitivitatea, cercetarea, infrastructura, migrația și reziliența energetică. (European Commission)

Germania conduce tabăra care cere reduceri de sute de miliarde de euro

Friedrich Merz a devenit principalul susținător al reducerii propunerii Comisiei.

Germania, alături de Austria, Danemarca, Finlanda, Țările de Jos și Suedia, a cerut ca viitorul buget să fie redus „într-o manieră echilibrată”, cu diminuări care să afecteze toate categoriile majore de cheltuieli.

Pe 9 septembrie, Merz a afirmat explicit că sunt necesare reduceri de „sute de miliarde de euro” și a calificat creșterea prevăzută de Comisie drept imposibil de susținut în condițiile în care guvernele naționale încearcă, la rândul lor, să-și consolideze finanțele publice. (Reuters)

Un document guvernamental german consultat anterior de Reuters indica o țintă și mai precisă: Berlinul lua în calcul o reducere de aproximativ 400 de miliarde de euro față de proiectul Comisiei. (Reuters)

Merz nu cere însă doar un buget mai mic. Cancelarul susține și modificarea structurii cheltuielilor, cu o pondere mai mare pentru competitivitate și apărare.

„Europa are nevoie atât de realism, cât și de reformă”, declara el după întâlnirea cu președintele Consiliului European, António Costa.

Merz respinge și contractarea unor noi datorii comune ale UE pentru acoperirea diferenței dintre prioritățile politice și resursele disponibile.

Siegfried Mureșan: „Aceste șase state greșesc”

Poziția Germaniei și a celor cinci state care o susțin a fost criticată direct de Siegfried Mureșan, co-raportor al Parlamentului European pentru Cadrul Financiar Multianual 2028–2034.

„Consider că aceste șase state greșesc. Ele sunt Germania, Austria, Olanda, Suedia, Finlanda și Danemarca”, a declarat europarlamentarul român pe 14 septembrie, la Strasbourg.

Mureșan a argumentat că Uniunea nu poate primi noi responsabilități în domenii precum apărarea, competitivitatea și securitatea și, simultan, să dispună de mai puține resurse financiare. (Mediafax)

Poziția nu este doar una personală. Mureșan și socialista portugheză Carla Tavares sunt co-raportorii Parlamentului European pentru viitorul buget, iar mandatul pe care l-au negociat a fost adoptat în plen pe 28 aprilie cu 370 de voturi pentru, 201 împotrivă și 84 de abțineri. (EPRS Website)

Parlamentul cere ca bugetul propriu-zis al UE să reprezinte 1,27% din venitul național brut, iar costurile pentru rambursarea datoriei NextGenerationEU, echivalente cu încă aproximativ 0,11% din VNB, să fie finanțate separat, peste plafoanele CFM.

În total, poziția Parlamentului ajunge astfel la aproximativ 1,38% din VNB-ul Uniunii. (European Parliament)

Eurodeputații susțin că noile cheltuieli pentru apărare, competitivitate și securitate nu trebuie finanțate prin diminuarea programelor tradiționale pentru agricultură și coeziune.

Merz, lovit de două rezultate electorale istorice

Disputa bugetară europeană se suprapune peste cea mai dificilă perioadă politică a lui Friedrich Merz de la preluarea cancelariei.

Pe 6 septembrie, AfD a câștigat alegerile regionale din Saxonia-Anhalt cu aproximativ 44,5% din voturi, în timp ce CDU a coborât la aproximativ 18,5%, pierzând primul loc într-un land pe care îl conducea din 2002. (Reuters)

Două săptămâni mai târziu, CDU a suferit o înfrângere și mai severă în Mecklenburg-Pomerania Occidentală.

Partidul cancelarului a obținut doar 4,9% și nu a reușit să treacă pragul pentru intrarea în parlamentul regional. A fost cel mai slab rezultat al CDU într-un scrutin regional din Germania postbelică. AfD a câștigat alegerile cu 38,3%. (Reuters)

În aceeași zi, CDU a pierdut și alegerile din Berlin, unde Die Linke s-a clasat pe primul loc.

Rezultatele au amplificat discuțiile privind autoritatea cancelarului atât în interiorul CDU, cât și în coaliția guvernamentală cu SPD. Merz a anunțat însă că intenționează să rămână cancelar și lider al partidului și să continue reformele economice și sociale ale guvernului. (Reuters)

Presiunea politică internă poate avea efecte contradictorii la Bruxelles. Slăbirea cancelarului ar putea reduce capacitatea Germaniei de a conduce un compromis, dar nu înseamnă automat că Berlinul va deveni mai flexibil.

Dimpotrivă, într-un context în care guvernul trebuie să explice electoratului german contribuția financiară foarte ridicată la bugetul Uniunii, acceptarea unei creșteri importante a cheltuielilor europene poate deveni politic și mai dificilă.

România are o miză directă: agricultura și fondurile de coeziune

Pentru România, confruntarea dintre statele care cer diminuarea bugetului și Parlamentul European este importantă în special din perspectiva Politicii Agricole Comune și a fondurilor de coeziune.

România rămâne beneficiar net al bugetului Uniunii Europene.

Potrivit datelor Ministerului Finanțelor analizate de Factual, între aderarea din 2007 și sfârșitul anului 2025 România a contribuit cu aproximativ 36,6 miliarde de euro la bugetul UE și a primit peste 110 miliarde de euro. (Factual)

În cazul unei reduceri cu sute de miliarde de euro a viitorului CFM, competiția dintre marile categorii de cheltuieli ar deveni considerabil mai dură.

Uniunea trebuie să găsească resurse suplimentare pentru apărare și mobilitate militară, cercetare, tehnologie, competitivitate, migrație și rambursarea datoriei contractate prin NextGenerationEU. State precum România încearcă, în paralel, să evite ca aceste priorități să fie finanțate prin reducerea banilor destinați fermierilor, infrastructurii și dezvoltării regionale.

Parlamentul European a prevăzut explicit în mandatul său că apărarea și competitivitatea trebuie consolidate fără slăbirea agriculturii și a politicii de coeziune. (European Parliament)

Bruxelles-ul vrea un acord până la sfârșitul anului

Friedrich Merz și António Costa au stabilit ca obiectiv politic încheierea negocierilor asupra cadrului financiar până la sfârșitul anului 2026.

Motivul este calendarul legislativ. Noul buget trebuie să intre în vigoare la 1 ianuarie 2028, iar un acord politic în 2026 ar lăsa anul 2027 pentru negocierea și adoptarea legislației aferente programelor individuale și pentru pregătirea implementării. (Reuters)

Procedura face compromisul inevitabil.

Cadrul Financiar Multianual trebuie aprobat în unanimitate de cele 27 de state membre în Consiliu și are nevoie apoi de consimțământul Parlamentului European. Germania și celelalte state contributoare nete nu pot stabili singure dimensiunea bugetului, iar Parlamentul nu poate impune nivelul dorit fără acordul guvernelor. (Reuters)

Tocmai aici intervine problema politică a lui Friedrich Merz. Germania rămâne suficient de importantă pentru a bloca sau facilita un acord, dar autoritatea cancelarului de a construi și apoi de a apăra un compromis european a fost diminuată de seria recentă de înfrângeri electorale.

Pentru Bruxelles, întrebarea nu este doar dacă Merz va rămâne în funcție, ci dacă va mai putea transforma greutatea economică a Germaniei în capacitatea politică necesară pentru închiderea uneia dintre cele mai dificile negocieri bugetare din istoria recentă a Uniunii Europene. (Financial Times)