Partidul Social Democrat îl acuză pe fostul premier Ilie Bolojan că a prezentat incomplet situația finanțelor publice și că a lăsat în urmă obligații neachitate de zeci de miliarde de lei. Într-un mesaj publicat joi, 5 noiembrie, PSD susține că o parte dintre fondurile europene prezentate drept atrase prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) sunt, în realitate, suspendate de Comisia Europeană. Acuzațiile nu sunt însoțite de o situație financiară detaliată care să confirme toate sumele invocate.
Social-democrații contestă modul în care fostul șef al Executivului a prezentat rezultatele măsurilor de austeritate și reducerea deficitului bugetar. Potrivit partidului, unele cheltuieli ale statului ar fi fost amânate, fără ca obligațiile de plată să dispară.
PSD susține că populația a suportat măsuri fiscale dificile, în timp ce situația reală a obligațiilor financiare ale statului nu ar fi fost prezentată integral. Formațiunea cere publicarea datelor privind restanțele și clarificarea sumelor europene pe care România riscă să nu le încaseze.
PSD susține că deficitul bugetar nu reflectă toate restanțele statului
În centrul criticilor se află diferența dintre deficitul calculat pe baza plăților efective și obligațiile financiare acumulate de instituțiile publice.
PSD afirmă că situațiile bugetare prezentate de fosta conducere a Guvernului nu reflectă toate facturile neachitate prin Programul Național de Investiții „Anghel Saligny”, rambursările întârziate de TVA și indemnizațiile pentru concedii medicale care nu au fost decontate angajatorilor.
Social-democrații estimează că aceste obligații ar însuma zeci de miliarde de lei, dar nu prezintă în comunicatul citat o defalcare pe categorii sau documentele contabile care să permită verificarea totalului.
Distincția dintre deficitul calculat pe baza plăților efective și deficitul înregistrat potrivit metodologiei europene este relevantă pentru evaluarea finanțelor publice. Cele două metode folosesc reguli diferite de recunoaștere a veniturilor și cheltuielilor, iar restanțele trebuie analizate în funcție de natura și momentul înregistrării lor. Existența unor facturi neachitate nu demonstrează, prin ea însăși, că deficitul oficial a fost calculat incorect.
PSD susține însă că prezentarea exclusivă a rezultatelor bugetare favorabile ar fi creat o imagine incompletă asupra efectelor reformelor promovate de Bolojan.
Fondurile PNRR și controversa privind legea integrității
O altă acuzație privește fondurile europene condiționate de îndeplinirea reformelor asumate prin PNRR. PSD susține că sumele prezentate anterior ca fiind atrase de România nu au fost efectiv încasate, întrucât Comisia Europeană ar fi suspendat o parte dintre plăți.
Formațiunea leagă această situație de disputa privind modificarea legislației referitoare la incompatibilități și conflicte de interese, în care au fost implicați Ilie Bolojan și liderul USR, Dominic Fritz.
Controversa a devenit publică în vara anului 2026, când senatorul PSD Daniel Zamfir a susținut că România riscă să piardă 770 de milioane de euro din PNRR din cauza blocajului legislativ. Bolojan a respins atunci criticile și a contestat constituționalitatea amendamentelor care urmăreau aplicarea unor sancțiuni pentru situații de incompatibilitate sau conflict de interese constatate anterior intrării în vigoare a legii.
Fostul premier a argumentat că modificările propuse ridicau probleme privind aplicarea retroactivă a legislației. Disputa a continuat ulterior, pe fondul solicitărilor adresate Comisiei Europene de a analiza compatibilitatea noilor prevederi cu angajamentele asumate de România.
Datele prezentate de actualul ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene, Mihai Alexandru Ghigiu, indică existența unor riscuri financiare importante, dar nu confirmă integral acuzația PSD privind blocarea banilor din cauza lui Bolojan.
Într-o conferință de presă din 4 noiembrie, Ghigiu a estimat că România ar putea încasa aproximativ 3 miliarde de euro din cele 6,4 miliarde aferente ultimelor două cereri de plată. Alte 3,4 miliarde de euro riscă să fie suspendate, din cauza unor jaloane și ținte neîndeplinite.
Ministrul a precizat că acestea sunt estimări, iar Comisia Europeană ar urma să stabilească, în jurul datei de 20 noiembrie, sumele eligibile și eventualele reduceri sau suspendări.
Decizia Comisiei Europene rămâne esențială pentru clarificarea situației
Datele oficiale arată că România a încasat deja fonduri europene prin PNRR. Prin urmare, afirmația potrivit căreia banii ar fi fost atrași exclusiv pe hârtie nu poate fi extinsă asupra întregului program.
Potrivit declarațiilor ministrului Ghigiu, România a atras aproximativ 13,27 miliarde de euro dintr-un total de 20,1 miliarde de euro prevăzute în forma renegociată a planului. Aproximativ 6,4 miliarde de euro fac obiectul ultimelor două cereri de plată.
Documentele publicate de Comisia Europeană confirmă existența unor plăți anterioare și a unor decizii de suspendare parțială în cadrul PNRR, dar acestea trebuie diferențiate de evaluarea cererilor aflate încă în analiză.
De asemenea, orientările oficiale ale Comisiei Europene stabilesc că termenul pentru îndeplinirea jaloanelor a expirat la 31 august 2026, iar cel pentru depunerea ultimelor cereri de plată la 30 septembrie.
În acest context, disputele politice privind responsabilitatea pentru eventualele pierderi financiare trebuie separate de constatările instituțiilor europene. Fără evaluarea finală a Comisiei și fără o situație detaliată a obligațiilor bugetare invocate de PSD, nu poate fi stabilită valoarea exactă a sumelor pierdute și nici responsabilitatea exclusivă a fostului premier pentru acestea.
Citește și
