Service-urile auto care funcționează în afara legii apar în presa locală ca fapte diverse izolate, dar ancheta unui județ confirmă ceea ce arată și celelalte. Controalele efectuate de polițiști și comisari de mediu în 2025 și 2026 conturează un tipar comun: ulei uzat depozitat în recipiente improvizate, deșeuri rezultate din dezmembrări auto aruncate direct pe sol, activități desfășurate fără autorizație și piese de proveniență neclară. Este exact tabloul pe care Patronatul Operatorilor de Service Auto (POSA) îl descrie de ani de zile.
Ce au găsit anchetatorii la controale
La începutul lunii noiembrie, polițiștii Serviciului Arme, Explozivi și Substanțe Periculoase din Mureș au descins la patru adrese din comunele Suseni și Aluniș, la persoane bănuite că dezmembrau ilegal autovehicule și vindeau piesele. Potrivit Știrilor ProTV, care citează informațiile transmise de Inspectoratul de Poliție Județean Mureș, au fost găsite aproximativ 160 de tone de deșeuri și 350 de litri de ulei uzat. Caroseriile, anvelopele, materialele plastice și textile, precum și componentele electrice erau depozitate direct pe sol. Ancheta vizează infracțiuni privind regimul deșeurilor, prevăzute de OUG 92/2021, iar la acțiune a participat și Garda de Mediu Mureș.
În iunie, la Săcele, polițiști brașoveni au descoperit într-un imobil o unitate service neautorizată a unui bărbat de 30 de ani. Conform Radio România Brașov FM, în recipiente de plastic se aflau circa 4.300 de litri de ulei uzat, iar în locație erau aproximativ 5.000 de kilograme de deșeuri din dezmembrări auto. Întreaga cantitate a fost indisponibilizată și a fost deschis un dosar penal. Reprezentanții IPJ Brașov au anunțat că astfel de controale vor continua în alte zone ale județului.
La Constanța, între 18 februarie și 6 martie, polițiștii de mediu au verificat nouă operatori economici și o persoană fizică. Potrivit Ziarului Amprenta, au fost aplicate 13 sancțiuni contravenționale, în valoare de aproximativ 91.000 de lei, pentru abateri de la OUG 92/2021 și HG 856/2002, iar 1.400 de litri de lichid cu conținut de ulei uzat au fost confiscați.
La Buzău, în cadrul Planului național „Deșeuri 2026”, polițiștii și reprezentanții Gărzii Naționale de Mediu au controlat la 15 octombrie două societăți comerciale. Conform Amprenta Buzău, au fost indisponibilizați 630 de litri de ulei uzat, 45 de filtre uzate și un acumulator uzat, au fost întocmite dosare penale în baza OUG 195/2005, iar controlul a vizat inclusiv comerțul cu piese second-hand. Publicația notează explicit că persoanele vizate beneficiază de prezumția de nevinovăție, un principiu pe care îl respectăm și noi.
Cazul din Hunedoara este mai vechi, din august 2025, dar ilustrează aceeași problemă. Potrivit Jurnalului, care citează Mediafax, o firmă cu activitate de service auto avea circa 2.500 de litri de ulei uzat, încadrat ca deșeu periculos, în recipiente metalice și de plastic, fără să-l fi predat unui operator autorizat.
Cel mai amplu episod recent este cel din județul Călărași. După cum relatează Monitorul de Suceava, acțiunea a fost coordonată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și de Inspectoratul General al Poliției Române, cu participarea Registrului Auto Român și a Gărzii Naționale de Mediu. Au fost vizate trei unități de reparații, trei persoane au fost reținute 24 de ore, iar dosarele penale vizează exercitarea fără drept a unei profesii sau activități și eliminarea, deținerea ori păstrarea deșeurilor în afara spațiilor autorizate. Aceeași publicație amintește că o acțiune similară a avut loc și în Suceava, în primăvara acestui an, unde au fost găsite deșeuri periculoase depozitate ilegal sau chiar deversate în locuri nepermise.
Mai mult decât o problemă de mediu
Cazurile arată o problemă de mediu cu efecte vizibile. Uleiul uzat, filtrele contaminate și acumulatorii scoși din uz au regim de deșeu periculos și necesită colectare, depozitare și predare conform legii. Eliminarea lor necorespunzătoare poate contamina solul și apa, notează Amprenta Buzău. Cantitățile de la Săcele și Mureș arată că nu vorbim de scăpări ocazionale, ci de activități desfășurate cu regularitate.
Dimensiunea de mediu este însă doar una dintre cele pe care POSA le urmărește. Faptul că la Călărași dosarele penale includ exercitarea fără drept a unei activități, nu doar încălcarea regimului deșeurilor, mută discuția în zona pe care patronatul o invocă constant: cea a unei piețe paralele care funcționează fără autorizare, fără trasabilitate și, potrivit POSA, în afara cadrului fiscal.
Un service care nu are spații autorizate pentru deșeuri nu are, de regulă, nici procedurile tehnice și fiscale ale unui operator legal. Este o concluzie logică, dar sursele citate nu o documentează pentru fiecare caz în parte.
Ce spune POSA și cum se leagă cazurile de avertismentele sale
Încă din februarie 2025, Patronatul Operatorilor de Service Auto avertiza, după cum relata Economedia, că o parte semnificativă a reparațiilor auto din România se face în ateliere improvizate, în afara cadrului fiscal legal. Prim-vicepreședintele organizației, Marian Lazar, descria funcționarea service-urilor fără autorizație drept „un risc major pentru siguranța rutieră”. Totodată, el spunea că acestea creează concurență neloială față de unitățile autorizate și fiscalizate.
Patronatul susținea atunci că intervențiile din astfel de ateliere nu oferă garanție și nu respectă standardele impuse de producători și de Registrul Auto Român, iar clienții riscă piese contrafăcute sau uzate și manoperă neconformă. POSA mai invoca un factor care ar alimenta piața paralelă: politica unor asigurători de a despăgubi în numerar, prin așa-numita „regie proprie”, sume pe care patronatul le consideră subevaluate și care ar încuraja reparațiile mai ieftine în unități neautorizate. Organizația exprima și suspiciuni privind rolul unor evaluatori de daune.
Avertismentul organizației are însă susținere indirectă în comunicarea autorităților. Potrivit Monitorului de Suceava, IPJ Suceava a transmis că apelarea la service-uri neautorizate poate pune în pericol siguranța șoferilor și a celorlalți participanți la trafic, deoarece nu există garanția respectării standardelor tehnice și a condițiilor legale. Cu alte cuvinte, poliția spune în esență același lucru ca patronatul: o reparație necontrolată ajunge, mai devreme sau mai târziu, pe șosea.
Solicitările POSA și ce ar însemna aplicarea măsurilor
Pachetul de măsuri propus de patronat este coerent cu ceea ce arată controalele din teren. POSA cere întărirea controalelor ANAF și ale Registrului Auto Român, identificarea și sancționarea drastică a service-urilor care funcționează ilegal, o reglementare clară care să încurajeze reparațiile exclusiv în unități autorizate și campanii de informare a consumatorilor. Organizația mai propune crearea unei baze de date naționale cu o listă publică a service-urilor autorizate, precum și stimulente economice, inclusiv reducerea unor taxe, pentru service-urile fiscalizate care angajează personal cu forme legale.
Evoluțiile recente confirmă o parte din această direcție. Controalele sunt tot mai mult coordonate între poliție, parchet, Garda de Mediu și Registrul Auto Român, iar Planul național „Deșeuri 2026” oferă un cadru pentru verificări sistematice. Însă pedepsirea abuzurilor deja descoperite nu oprește fenomenul. Atâta timp cât diferența de preț dintre o reparație legală și una clandestină rămâne atractivă pentru șoferi, piața paralelă își păstrează clienții.
O miză care depășește sectorul auto
Presiunea apare și din direcția cererii: Monitorul de Suceava notează că tentația prețurilor mici este reală, mai ales în actualul context economic. De aceea, o politică publică eficientă nu poate rămâne doar punitivă. Ea trebuie să includă transparență pentru consumator, instrumente simple de verificare a autorizării și un echilibru fiscal care să nu penalizeze operatorii corecți.
Cazurile din Mureș, Brașov, Constanța, Buzău, Hunedoara și Călărași nu epuizează fenomenul, dar îi confirmă contururile. Pentru industria de profil, miza este protejarea operatorilor autorizați de o concurență care nu plătește taxe, nu gestionează deșeurile conform legii și nu răspunde pentru calitatea lucrărilor. Pentru public, miza este mai simplă: siguranța vehiculului cu care circulă zilnic. Iar pentru autorități, testul este dacă controalele punctuale se transformă într-o politică constantă, cu efect de descurajare real.
Citește și
